Alimentele consumate zilnic au pierdut jumătate din nutrienți

Modelele utilizate în studiu estimează că, în anumite scenarii

Un studiu recent, derulat în Marea Britanie, evidențiază o tendință îngrijorătoare: produsele alimentare de bază, pe care milioane de cetățeni le consumă în mod obișnuit, conțin astăzi proporții mult mai reduse de vitamine și minerale comparativ cu nivelul din anii 1960. Raportul intitulat „Hollow Harvests”, elaborat de organizația Deep Science Ventures, pune în lumina reflectoarelor scăderea densității nutriționale a culturilor agricole, semnalând că acest fenomen poate agrava deficiențele nutriționale la scară largă. Deși specialiștii nu sunt unanimi privind amploarea exactă a problemei, datele indică o eroziune semnificativă a calității alimentare.

În rândul produselor afectate se numără grâul, merele, morcovii și mazărea, pentru care s-au constatat scăderi remarcabile ale nutrienților esențiali. Constatările arată că anumite culturi au pierdut între 20% și 50% din conținutul de minerale față de perioada anilor 1960. Implicația practică este directă: pentru a asigura același aport de nutrienți, consumatorii ar putea fi nevoiți să mănânce porții mai mari din aceleași alimente. Acest aspect, combinat cu obiceiurile alimentare dezechilibrate, crește riscul apariției unor carențe în populația generală.

O explicație centrală pentru acest declin o constituie degradarea calității solului. Practicile agricole moderne, concentrate exclusiv pe maximizarea recoltei și selecția soiurilor pentru productivitate, au contribuit la reducerea concentrației mineralelor în plante. Deși agricultura contemporană a reușit să crească semnificativ producția de cereale, cantitatea de hrană obținută nu reflectă întotdeauna valoarea sa nutritivă. Un kilogram de produs agricol din culturi noi poate oferi un aport diferit de minerale față de unul provenit din soiuri mai vechi. Autorii raportului susțin că securitatea alimentară nu trebuie evaluată doar prin prisma volumului recoltelor și a caloriilor, ci și prin prisma nutrienților furnizați.

Modelele utilizate în studiu estimează că, în anumite scenarii, aproximativ cinci milioane de adulți activi din Marea Britanie riscă să coboare sub pragurile adecvate pentru aportul de micronutrienți. Este important de precizat că această cifră provine dintr-o estimare bazată pe modelare matematică, nu dintr-un număr confirmat de persoane diagnosticate cu deficiențe.

Seleniul, care susține sistemul imunitar și protejează celulele de deteriorare

Un alt mineral crucial este potasiul, care joacă un rol cheie în reglarea tensiunii arteriale și în funcționarea corectă a mușchilor și sistemului nervos. Cartofii, bananele, fasolea și alte legume constituie surse importante ale acestui element. Recomandările britanice indică un necesar zilnic de aproximativ 3.500 de miligrame pentru adulți.

Seleniul, care susține sistemul imunitar și protejează celulele de deteriorare, prezintă un necesar zilnic recomandat de 60 de micrograme pentru femei și 75 de micrograme pentru bărbați. Nucile braziliene, peștele, carnea și ouăle sunt surse relevante pentru atingerea acestui țintă. Cercetătorii subliniază că scăderea concentrației acestor nutrienți în culturi face mai dificilă atingerea necesarului zilnic, în special pentru cei care au deja o dietă săracă în varietate.

Un alt factor care poate amplifica problema îl reprezintă medicamentele pentru scăderea în greutate din categoria agoniștilor receptorilor GLP-1. Acestea reduc cantitatea de alimente consumate, ceea ce face ca calitatea nutrițională a fiecărei porții să devină decisivă. În acest context, produsele care ofertează mai multe vitamine și minerale într-o cantitate redusă de alimente devin tot mai importante pentru prevenirea carențelor. Autorii sugerează că o creștere a densității nutritive a culturilor cu aproximativ o treime ar putea diminua semnificativ riscul de deficiențe, fără a impune schimbări radicale în dieta populației. Totuși, rămâne o estimare de model, nu o promisiune că o singură intervenție va rezolva toate problemele.

Nu toți experții consideră că declinul nutrienților este factorul principal al problemelor de sănătate. Alegerile alimentare rămân o provocare majoră: în Marea Britanie, doar aproximativ o treime dintre adulți respectă recomandarea de a consuma cinci porții de fructe și legume zilnic. În plus, prețurile ridicate ale produselor proaspete determină mulți consumatori să opteze pentru variante mai ieftine, dar mai puțin echilibrate nutrițional. Consumul excesiv de alimente ultraprocesate și dietele lipsite de diversitate contribuie la un aport insuficient de vitamine și minerale. Astfel, valoarea nutritivă a culturilor este doar o piesă dintr-un puzzle mai complex.

Printre soluțiile propuse se află îmbunătățirea sănătății solului, aplicarea practicilor agricole care susțin refacerea nutrienților și dezvoltarea soiurilor selectate nu doar pentru productivitate, ci și pentru densitate nutrițională. Cultivarea plantelor care refac solul și adoptarea metodelor prietenoase cu mediul pot sprijini calitatea recoltelor. Totuși, rezultatele variază în funcție de tipul culturii, condițiile de sol și tehnicile aplicate, iar agricultura ecologică nu asigură automat un conținut superior de nutrienți. Cercetătorii cer, de asemenea, o atenție mai mare din partea guvernelor pentru monitorizarea valorii nutritive a alimentelor și politici care să faciliteze accesul la produse proaspete și la o alimentație echilibrată.