Alzheimer ar putea fi transmis prin sânge ca o boală infecțioasă

Proteina amiloidă și semănătul patologic

Alzheimer ar putea fi transmis prin sânge ca o boală infecțioasă

Foto creată cu AIŞtiri sănătate9min. ReadAlzheimer s-ar putea transmite între oameni prin sânge ca o boală infecțioasă. Studiu în GoogledeElena Oceanu26 august 2026 FacebookWhatsAppDin cuprinsul articoluluiProteina implicată în Alzheimer se comportă, în anumite privințe, asemănător prionilorPrimele dovezi au venit din tratamente folosite cu zeci de ani în urmăCazurile care au ridicat întrebarea dacă poate fi transmisă chiar boala AlzheimerMai mult de un milion de persoane urmărite după transfuzii de sângeDe ce îi preocupă totuși atât de mult rezultatul pe cercetătoriInstrumentele folosite în operațiile pe creier, o altă posibilă caleDe ce sterilizarea obișnuită a provocat îngrijorareCercetătorii cer studii uriașe pentru a afla dacă riscul există cu adevăratExperții independenți cer să nu fie creată panicăAlzheimer nu este o boală contagioasăIdeea că boala Alzheimer ar putea fi „transmisă” de la o persoană la alta pare greu de imaginat.

Riscuri specifice în contextul procedurilor medicale

Oamenii de știință analizează însă tot mai atent o posibilitate mult mai specifică: anumite proteine anormale implicate în Alzheimer și în angiopatia amiloidă cerebrală ar putea fi transferate, în circumstanțe rare, prin proceduri medicale. Un nou articol publicat înThe Lancetridică acum întrebări privind transfuziile de sânge, după ce studii anterioare au indicat posibila transmitere a beta-amiloidului prin tratamente medicale istorice și, potențial, prin instrumente neurochirurgicale contaminate. Cercetătorii subliniază însă un lucru important: nu există în prezent dovezi că Alzheimer se transmite prin transfuziile obișnuite de sânge.

Deși transmisia prin sânge nu a fost demonstrată în studii epidemiologice mari, cercetătorii avertizează că riscul poate exista în contexte molto specificate, cum ar fi utilizarea de plasmă sau factori de coagulație derivati de sânge uman, mai ales în trecut, când metodele de filtrare și inactivare virică erau mai puțin eficiente. Unele cazuri rapoarte în literatura medicală au sugerat o asociere între tratamente cu hormon de creștere derivat de ipofiza umană (acum interzis) și apariția precoce de leziuni amiloide, ceea ce a întărit ipoteza unei mecanisme de transmitere prin agenți biologică contaminate. De asemenea, studiile pe modele animale au aratat că extracturi de țesut creier cu depozitare de beta-amiloid pot induce patologie similă când sunt introduse în creierul altor indivizi, susținând ideea unei forme de „semănăt” patogenic, chiar dacă nu se compară la infectiozitatea clasica a viruselor sau bacteriei.

Această comparație cu prionii nu implică că Alzheimer este o boală infectioasă în sensul tradițional, ci sugerează o propunere de mecanism molecular în care proteinele maladive pot induce misfolding în proteinele normale, un proces care, deși rar, necesită vigilă în procedurile medicale invazive. Experții insistență pe necesitatea de a aplica standarde riguroase de sterilizare pentru instrumentele neurochirurgicale și de a evalua riscurile asociate produselor biologice derivate de sânge, chiar dacă riscul transfuziei rămâne teoretic și neconfirmat în populația generală. Fără a genera alarmă, comunitatea științifică cere transparență și investiții în studiuri de supraveghere lung-termene pentru a clarifica dacă există un risc real, evitând simultan stigmatizarea pacienților cu Alzheimer.