Astm sever și BPOC: diagnostic întârziat, riscuri mari pentru pacienți

Astmul se răspândește rapid în întreaga lume

BPOC-ul și astmul sever sunt două dintre cele mai frecvente boli respiratorii cronice, cu un impact profund pe viața pacienților și o presiune mare pe sistemul național de sănătate. Când diagnosticul amânează sau tratamentul nu este adecuat, consecințele pot fi grave: simptomele persistă, apar crize acute, pacienții se internaţi de multe ori și dezvoltă complicații care, de obicei, ar fi putut fi evitate printr-o intervenție medicală timpurie și un management terapeutic rigoros.

Astmul se răspândește rapid în întreaga lume. În România, aproximativ un milion de oameni trăiesc cu acest diagnostic, iar între 4 și 10% dintre ei suferă de forma severă. Deși este adesea subdiagnosticat și tratat suboptim, astmul grele afectează profund viața de zi cu zi — atât a pacienților, cât și a familiei lor — și este asociat cu o morbiditate ridicată, indiferent de vârstă. Pacienții cu astm sever simt des suffocarea, au expirație șuitoare, o constrângere în piept și o tusă neclintită, toate acestea tulburând activitățile zilnice și somnul.

Pentru mulți români cu astm sever, drumul este dificil. Începe cu un diagnostic întârziat sau greșit, continuă cu accesul întârziat la noi terapii și se aggravhează prin utilizarea excesivă de corticosteroizi orali (CSO). Această practică, în lipsa unui plan individualizat, poate provoca efecte adverse grave — afectând atât sănătatea individuală, cât și bugetul sănătății. Astmul necontrolat duce la o scădere a calității vieții, la mai multe zile de concediu medical și la o anxietate crescută, iar spitalele sunt supuse unei presiuni suplimentare prin internări și consultații frecvente. Respectarea stricte a prescripțiilor și administrarea corectă a tratamentului sunt cele mai eficiente metode pentru a preveni crizele severe și a menține boala sub control. Dacă terapia nu mai funcționează, este imperativ să se consulte medicul pentru a reevaluă planul de îngrijire.

BPOC-ul, pe de altă parte, este o afecțiune seriousă, legată de numeroase complicații pulmonare și cardiovasculare

Un management personalizat, bazat pe ghidurile internaționale, permite ajustarea tratamentului în funcție de fiecare caz — de la diagnosticul precoce și criterii clare de identificare, până la alegerea și monitorizarea schemei terapeutice.

BPOC-ul, pe de altă parte, este o afecțiune seriousă, legată de numeroase complicații pulmonare și cardiovasculare. Pacienții cu această boală trec de obicei prin crize și perioade acute de degradare a stării, care le schimbă complet ritmul vieții. La nivel mondial, BPOC-ul afectează aproximativ 392 de milioane de persoane și este al treilea cauză de deces, cauzând aproximativ 3 milioane de moarte pe an. În România, circa 8,3% din populație are diagnosticul confirmat de BPOC, iar 74% dintre acești pacienți sunt pensionari — un grup cu resurse financiere adesea limitate.

Exacerbarile sunt unul dintre cele mai mari obstacole pentru cei cu BPOC. Sunt evenimente acute care pot deteriora semnificativ starea clinică și cer adesea internare. Efectele nu se limitează la sistemul respirator: probabilitatea de infarct miocardic dublează în primele cinci zile după o exacerbare moderată. O singură exacerbare moderată crește riscul de deces cu 17%, iar dacă două astfel de episoade apar într-un an, șansele de moarte cresc cu 80%. Diagnosticul la un stadiu incipient și monitorizarea constantă sunt esențiale pentru a ține boala sub control și pentru a încetini progresia ei. Ghidurile internaționale recomandă terapii cu dovadă de beneficiu în reducerea exacerbarilor și mortalității, pentru pacienții eligibili. Este esențial să se identifice persoanele vulnerabile, să se aplică cu rigurozitate testele de spirometrie și să se implică activ medicii de familie în detectare.