București găzduiește conferința internațională HOPE for Severe Affective Disorders

Cine urcă pe scenă?

Între 5 și 7 noiembrie 2026, Bucureștiul găzduiește ediția 2026 a Conferinței Internaționale HOPE for Severe Affective Disorders. E un eveniment care adună o selecție de experți de nivel mondial, o configurație rară chiar și în marile congrese europene și globale.

De ce contează acum?

Pe scena acestui for științific vor urca, alături de numeroase alte nume de referință, Sir Robin Murray, Eduard Vieta, Stefan Leucht, David Nutt, Andrea Fagiolini, Chris Baeken, Jan Buitelaar, Margaret Sibley, Lawrence Fung, Valerie Gaus, Stefan G. Hofmann, Daniel J. Smith, Tone E. G. Henriksen, Fragiskos Gonidakis și Miikka Häkkinen. Pentru profesioniștii români din domeniul sănătății mintale, această întâlnire e o oportunitate unică de a se conecta direct cu autorii studiilor și meta-analizele care au redefinit standardele de tratament în psihiatrie, psihoterapie și neuroștiințe.

Într-o eră în care informația despre sănătatea mintală se difuzează rapid prin rețelele sociale, influențatori și cărți bestseller, adesea departe de rigoarea științifică, acest eveniment oferă o fereastră transparentă către sursele reale ale cunoașterii profesionale. Speakerii invitați nu sunt doar cercetători activi în genomică, neuroimagistică și neurobiologie; sunt acei oameni care au schimbat fundamental aceste domenii și continuă să le modeleze direcția de viitor. Rezultatele muncii lor sunt integrate în ghidurile și recomandările internaționale, transformând direct practica clinică zilnică.

Experți care au schimbat jocul

Printre figurile de proeminență se numără Sir Robin Murray, membru al Royal Society și înnobilat pentru contribuțiile sale la medicină, care a revoluționat înțelegerea schizofreniei și a psihozelor. Alături de el, Eduard Vieta, unul dintre arhitecții modernizării abordajului tulburării bipolare, de la prevenirea recăderilor până la psihiatria de precizie; modelul său Colom–Vieta e deja implementat în practica românească. Stefan Leucht, o figură centrală în medicina bazată pe dovezi în schizofrenie, a produs meta-analize despre antipsihotice care au devenit repere globale. David Nutt, titularul catedrei de Neuropsihofarmacologie la Imperial College London, rămâne o voce autoritară în farmacologia psihiatrică la nivel mondial.

Cercetare

Andrea Fagiolini se impune ca o referință internațională în tratarea tulburărilor afective și a depresiei rezistente, cu o abordare centrată pe personalizarea terapiei. Chris Baeken, președintele Societății Europene pentru Stimulare Cerebrală, conduce cercetări avansate în neuromodulare pentru cazurile de depresie care nu răspund la tratamente standard. Jan Buitelaar, unul dintre cei mai citați cercetători în ADHD și neurodezvoltare, a primit premii pentru întreaga carieră dedicată înțelegerii acestor afecțiuni. Margaret Sibley se află în prima linie a studiilor asupra ADHD la adolescenți și adulți, definind astăzi direcțiile de cercetare în acest sector.

Neuroștiință și practică

Lawrence Fung, la conducerea Centrului Stanford pentru Neurodiversitate și Potențial Uman, sintetizează neuroștiința cu practica clinică pentru a înțelege mai bine diversitatea neuronală. Valerie Gaus, autoarea unui manual de referință internațional, a format generații de terapeuți în tratamentul adulților cu autizm. Stefan G. Hofmann, unul dintre creatorii Terapiei Bazate pe Proces, pregătește următoarea generație de intervenții psihoterapice. Daniel J. Smith și Tone E. G. Henriksen sunt lideri în cronobiologia tulburării bipolare, unde ritmurile circadiene și somnul devin instrumente terapeutice active, nu doar sfaturi de stil de viață. Fragiskos Gonidakis și Miikka Häkkinen aduc experiență de vârf în Terapia Cognitivă Dialoică (DBT), de la gestionarea cazurilor severe până la construirea de servicii clinice sustenabile în realitatea spitalicească.

Conexiunea cu România

Această adunare de excelență internațională se suprapune cu forța academică și clinică românească, creând un spațiu de dialog direct între cercetarea de front și practica locală. Printre profesioniștii români care participă se numără Prof. Univ. Dr. Ioana Micluția, Prof. Univ. Dr. Cătălina Tudose, Conf. Univ. Dr. Șerban Turliuc, Prof. Dr. Fior Dafin Mureșanu, Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu, Dr. Cătălina Crișan, Prof. Dr. Ion Udriștoiu, Dr. Paul Sorin Pletea, Prof. Univ. Dr. Virgil Radu Enătescu, Dr. Cristian Marinescu, Dr. Maria Bonea, Șef Lucrări Univ. Dr. Laura Mateescu, Șef Lucrări Univ. Dr. Adriana Cojocaru, Dr. Ilinca Mihăilescu și Dr. Gabriella Bondoc. În cele trei zile ale evenimentului, capitala devine o scenă de schimbare de cunoaștere, unde profesioniștii români se conectează direct cu cercetătorii care redefinește tratamentul schizofreniei, tulburării bipolare, depresiei, ADHD-ului și autizmului.

Această proximitate permite ca cele mai noi abordaje terapeutice să ajungă mai repede în practica clinică românească, în beneficiul direct al pacienților.

Într-un mediu confuz

Într-un mediu în care informația neregulată și curente pseudostiințifice pot induce confuzie, este esențial să se facă vizibilă distincția dintre notorietate și expertiză, dintre afirmaț