Colesterolul crescut afectează peste jumătate dintre români, dar doar 15% ating țintele terapeutice

Ce lipsesc experții în controlul colesterolului LDL?

România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare în domeniul sănătății cardiovasculare, unde nivelul ridicat al colesterolului afectează o proporție semnificativă din populație, însă managementul terapeutic rămâne deficiar. Conform estimărilor recente, circa 55% dintre adulții din țară prezintă valori excesive de colesterol, o statistică care subliniază amploarea problemei la nivel național. Totuși, eficacitatea tratamentelor administrate este redusă, doar 15% dintre pacienții aflați sub supraveghere medicală reușind să atingă parametrii țintă recomandați de specialişti.

Pentru a remedia această disparitate și pentru a preveni consecințele grave ale acestor afecțiuni, a fost inițiată o campanie națională ambițioasă, care își propune ca, până în anul 2030, jumătate dintre persoanele diagnosticate cu colesterol crescut să își normalizeze valorile în conformitate cu ghidurile clinice.

La data de 29 septembrie 2026, cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, Fundația Română a Inimii a organizat, în incinta Palatului Parlamentului, lansarea oficială a inițiatives „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”. Acest demers se inscrie în cadrul implementării Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare, perioada de acoperire fiind 2025–2030.

Scopul central al acestei strategii este de a asigura că, până la termenul limită stabilit, cel puțin 50% dintre pacienții cu profil lipidic alterat vor respecta valorile terapeutice indicate de medicii curanți, personalizate în funcție de gradul individual de risc cardiovascular.

Contextul epidemiologic al României este unul dintre cele mai vulnerabile din regiune. Afecțiunile inimii și ale vaselor de sânge constituie principalul motiv de deces în țară, generând anual aproximativ 150.000 de pierderi umane. Rata mortalității specifice este de aproximativ 2,5 ori superioară mediei înregistrate la nivelul Uniunii Europene. Analizând datele istorice din strategia națională, se observă că, în anul 2020, bolile cardiovasculare și cele cerebrovasculare au fost cauza a 55% din totalul deceselor înregistrate.

Din această pondere, boala cardiacă ischemică a contribuit cu 19% la mortalitatea generală, în timp ce accidentul vascular cerebral a reprezentat 14%. Aceste indicatori au determinat includerea României în categoria țărilor cu risc cardiovascular extrem de ridicat, conform clasificărilor Societății Europene de Cardiologie.

Unul dintre aspectele critice identificate de experți este lipsa unui control adecvat al colesterolului LDL, cunoscut popular drept „colesterolul rău”.

Deși prevalența este de 55% în rândul adulților, rata pacienților care ating țintele terapeutice este mult mai scăzută. Evidențele științifice citate în documentele de campanie dezvăluie cifre alarmante pentru anumite segmente de pacienți.

Studiul DaVinci a constatat că, printre românii diagnosticati cu ateroscleroză și aflatii în faza de prevenție secundară, doar 12% au reușit să mențină nivelul de LDL-colesterol în limitele impuse de Societatea Europeană de Cardiologie.

Situația este similară și în prevenția primară; studiile SNAPSHOT 1 și 2, publicate în 2026 și realizate pe teritoriul României, au demonstrat că sub 7% dintre pacienții care nu prezentau o boală cardiovasculară cunoscută anterior au atins obiectivele recomandate.

Aceste disproporții ilustrează clar distanța dintre simpla existență a terapilor pe piață și controlul efectiv al markerilor de risc în practica clinică.

Dragoș Vinereanu, care deține funcția de președinte al Comisiei de Cardiologie din cadrul Ministerului Sănătății, a subliniat necesitatea unei schimbări de paradigmă, trecând de la o abordare reactivă la una preventivă.

El a arătat că, deși România dispune din 2025 de o strategie națională dedicată combaterii acestor boli, provocarea majoră rezidă în executarea sa cu obiective cantitative clare și rezultate tangibile pentru pacienți.

Care sunt parametrii țintă pentru colesterolul LDL?

„Provocarea 50/2030” este văzută ca un pas concret în această direcție.

Expertul a insistat asupra faptului că reducerea poverii cardiovasculare impune trecerea de la simpla disponibilitate a medicamentelor la atingerea reală a țintelor terapeutice, transformând tratamentul într-un proces eficient de control al riscului.

Parametrii țintă pentru colesterolul LDL variază în funcție de profilul de risc al fiecărui pacient. Pentru indivizii cu risc cardiovascular foarte ridicat, Strategia Națională impune o valoare a LDL-colesterolului sub 55 mg/dl.

Evaluarea medicală detaliată este crucială pentru a stabili nivelul optim, deoarece o valoare acceptabilă pentru o persoană cu risc moderat poate fi insuficientă pentru un pacient cu risc foarte înalt.

În paralel cu managementul individual, Strategia Națională prevede consolidarea infrastructurii de prevenție. Obiectivul este ca, până în 2030, cel puțin 50% din județele României să dispună de Centre Județene de Prevenție a Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare. Acestea vor implementa măsuri tehnice și organizatorice, inclusiv integrarea alertelor în softul folosit de medicii de familie, crearea mecanismelor de notificare și rechemare a adulților, precum și utilizarea platformelor digitale pentru monitorizarea continuă a persoanelor cu risc crescut.

Campania promovează, de asemenea, utilizarea instrumentelor de evaluare a riscului, precum SCORE2 pentru persoanele cu vârstă cuprinsă între 40 și 69 de ani și SCORE2-OP pentru cei peste 70 de ani.

Acestea permit estimarea probabilității de evenimente cardiovasculare fatale sau non-fatale pe o orizont de zece ani.

Un alt pilon al strategiei vizează accelerarea accesului la terapii avansate. Se urmărește o reducere de 25% a termenelor de accesare a tratamentelor inovative pentru afecțiunile cardiovasculare și cerebrovasculare până în 2030.

Dragoș Vinereanu a afirmat că prevenția și accesul la tratament trebuie să funcționeze sinergic; identificarea precoce a riscului este inutilă dacă pacientul întâmpină întârzieri în obținerea intervenției necesare.

Implementarea corectă a strategiei trebuie să transforme aceste obiective administrative în beneficii concrete pentru sănătatea pacienților.

Mesajul adresat publicului larg prin intermediul campaniei este centrarea pe cunoașterea propriilor valori de colesterol și evaluarea corectă a riscului cardiovascular, înainte ca simptomele grave să apară. Persoanele cu valori ridicate sunt încurajate să consulte medicul pentru a discuta despre profilul lor individual și necesitatea terapiei.

Inițiativa „Provocarea 50/2030” se structurează în două direcții principale: educarea maselor prin canalele de televiziune, radio, presă scrisă și digitală, și sprijinirea măsurilor de prevenție deja integrate în sistemul național de sănătate.

Deși nu introduce un nou cadru legislativ, campania vizează aplicarea riguroasă a instrumentelor existente pentru a asigura o detecție precoce și un management optim al riscului cardiovascular.