Cum își antrenează sportul propriul sistem imunitar?

Ce se întâmplă în corpul tău când faci mișcare?

Un studiu recent publicat în revista Science Advances și preluat de Live Science arată că efortul fizic nu face doar bine la siluetă sau inimă, ci ne și reprogramează celulele de apărare. Cercetătorii au descoperit că sportul declanșează adevărate transformărimoleculare în prima linie a sistemului imunitar, explicând în sfârșit de ce oamenii activi răcesc mai greu.

Pentru această analiză, echipa a luat la rând datele a 400 de adulți din proiectul Chinese Immune Multi-omics Atlas.

Cum au descifrat cercetătorii misterul imunității?

Participanții au fost împărțiți în două tabere: cei activi, care bifează recomandările OMS — între 150 și 300 de minute de efort moderat sau 75-150 de minute de sport intens pe săptămână —, și cei sedentari.

Oamenii de știință au luat la sange probe de sânge de la toți voluntarii ca să vadă cum arată metabolismul și ADN-ul din celulele lor imunitare.

Vestea bună vine din zona limfocitelor T citotoxice și a celulelor natural killer (NK), adică trupele de șoc care vânează și distrug celulele bolnave sau infectate. La cei care fac mișcare regulat, aceste celule trec prin modificări epigenetice subtile.

De ce devin celulele „killer” atât de eficiente?

Practic, genele lor sunt puse într-o stare de alertă constantă: ADN-ul rămâne la fel, dar anumite zone devin mult mai accesibile, pregătind organismul să sară imediat în apărare la primul pericol.

Efectele nu se opresc aici. La persoanele active, monocitele și limfocitele B au arătat o activitate mult mai efervescentă în prezentarea antigenelor — adică semnalizarea inamicilor către restul sistemului imunitar.

Cum reușește sportul să taie inflamația de la rădăcină?

În același timp, s-a observat o reducere a acelor rețele inflamatorii care, deși ne ajută pe moment, ne îmbolnăvesc de inimă și ne dau metabolismul peste cap atunci când rămân active prea mult timp. Sportul aduce, așadar, un echilibru fin, ținând inflamația inutilă în șah.

Ca să lupte, celulele au nevoie de combustibil.

De unde își ia corpusculele de apărare atâta energie?

Iar organismul celor activi s-a dovedit un expert în arderea acizilor grași, producând totodată mai mulți metaboliți cu efect antioxidant. Fără această benzină de calitate, celulele imunitare n-ar putea nici să se înmulțească, nici să acționeze rapid. Mișcarea antrenează, deci, o adaptare la pachet: și metabolică, și imunitară.

Înainte să ne avântăm la concluzii absolute, cercetătorii trag un semnal de alarmă: studiul este doar observațional.

Asta înseamnă că vedem o legătură puternică între sport și imunitate, dar nu avem o dovadă matematică că doar mișcarea a provocat toate aceste schimbări sau că cei activi chiar se îmbolnăvesc mai rar în viața reală. Nici nu știm exact ce tip de antrenament face minuni sau cât timp trebuie să alergi pe bandă ca să obții efectul maxim, mai ales că voluntarii nu au raportat exercițiile la virgulă.

Ce ne lipsește încă din acest puzzle?

pentru viitorul medicinei sportive? Cert este că sportul reorganizează din temelii felul în care funcționează sistemul nostru imunitar.

Descoperirea deschide uși noi în înțelegerea sănătății umane, chiar dacă mai e nevoie de multă cerceare până când medicii vor putea prescrie rețete exacte de fitness împotriva infecțiilor.