De ce nu există o dietă unică pentru fiecare pacientă

Există o rețetă magică?

Andra-Georgiana Neacșu, specialistă în endocrinologie, a clarificat o idee greșită care persistă în medicina de zi cu zi: nu există un singur protocol dietetic valabil pentru toate pacientele cu sindrom ovarian metabolic poliendocrin (PMOS).

Mitul că dietele populare – low-carb, keto, low-fat, postul intermitent sau eliminarea glutenului și lactatelor – sunt soluția universală a fost demontat. Aceste regimuri nu au încă un suport științific suficient de solid pentru a fi impuse ca normă.

În schimb, strategia alimentară trebuie calibrată fin, ținând cont de fenotipul specific al pacientei și de etapa biologică din viața acesteia, așa cum a subliniat doctorul Neacșu în cadrul webinarului dedicat distincției dintre PMOS și PCOS.

De ce ai nevoie de o echipă?

Colaborarea interdisciplinară este pilonul fundamental al acestui nou model de îngrijire. Dr.

Neacșu a insistat asupra faptului că succesul terapiei depinde de o viziune holistică, în care multiple perspective medicale converg.

Un singur specialist nu poate acoperi toate aspectele afecțiunii; este necesar un efort comun între diverse specialități, astfel încât pacienta să beneficieze de o evaluare completă și coerentă.

Cât mănânci, exact?

Detaliile privind compoziția optimă a alimentației au fost precise și cuantificate. Aportul de carbohidrați complecși trebuie să reprezinte între 40 și 50% din totalul caloric zilnic, asigurând o energie sustenabilă fără fluctuații bruște.

Proteinele joacă un rol structural și metabolic crucial, fiind recomandat să furnizeze 20-30% din calorii, ceea ce se traduce printr-un consum de 1,2 până la 1,6 grame per kilogram de masă corporală.

Grăsimile nesaturate, în special cele din familia omega-3, ar trebui să alcătuiască aproximativ 30% din aportul caloric, cu o atenție deosebită acordată consumului de pește gras, de cel puțin două porții pe săptămână.

Ce contează în afară de farfurie?

Fibrele alimentare nu pot fi neglijate, necesitatea lor fiind stabilită la un nivel de 25-30 de grame pe zi. În ceea ce privește suplimentele și micronutrienții – o categorie care include inozitolul, vitamina D, uleiuri de pește, N-acetilcisteina, probioticele, berberina și cromul –, dr. Neacșu a fost prudentă.

Doar un subset restrâns de aceste substanțe posedă dovezi clinice suficiente pentru a fi prescrise individualizat, majoritatea celorlalte rămânând în faza de cercetare. Astfel, suplimentele își păstrează statutul de adjuvante, nu de tratamente autonome care să definească singure intervenția nutrițională.

Un aspect frecvent subestimat în practica curentă, evidențiat cu fermitate de specialist, privește „pilonii asociați” nutriției. Activitatea fizică, calitatea somnului, hidratarea adecvată și gestionarea stresului constituie variabile care condiționează direct eficacitatea oricărei modificări dietetice. Recomandările concrete formulate de dr. Andra Georgiana Neacșu includ realizarea a 150-300 de minute de exerciții fizice moderate în fiecare săptămână. Somnul necesită minimum 8 ore, cu o rutină de culcare înaintea orei 22:00 și o limitare a expunerii la lumina albastră în orele seri. Hidratarea trebuie ajustată în funcție de sezon, calculată la 30-40 ml per kilogram de greutate corporală.

Cum se aplică în cabinet?

Mai mult, pentru pacientele care prezintă predispoziții spre alimentație emoțională sau episoade de mâncat compulsiv, se recomandă evitarea dietei foarte restrictive, în favoarea unor ținte mici, realiste și susținibile pe termen lung.

Pentru a operaționaliza aceste principii în mediul clinic, dr. Neacșu a propus un algoritm de lucru structurat, aplicabil direct în cabinetul medical.

Procesul inițiază cu identificarea fenotipului pacientei, urmată de o triplă evaluare: axa metabolică (monitorizarea glicemiei, profilului lipidic și tensiunii arteriale), axa reproductivă (analiza ciclului menstrual, ovulației și fertilității) și axa nutrițională (verificarea calității și cantității alimentației).

Concluzia esențială!

Această analiză converge spre o intervenție personalizată care integrează nutriția, mișcarea și somnul, completând eventual schema cu farmacoterapie, dacă este cazul. Urmează apoi o monitorizare periodică riguroasă. Acest framework transformă nutriția dintr-o simplă sugestie generică într-un instrument clinic precis și structurat.

Conform concluziilor prezentate, afecțiunea nu se reduce doar la prezența chisturilor ovariene vizibile pe ecografie sau la neregularitățile ciclului menstrual. Esențială este capacitatea pacientei de a conștientiza schimbările pe termen lung și de a adopta pașii necesari pentru echilibrarea afecțiunii.

Sesiunile de întrebări și managementul PMOS implicate o echipă multidisciplinară activă, formată din ginecologi, endocrinologi și specialiști în nutriție.