Foamea Silențioasă: Scăderea Valorii Nutritive a Alimentelor

Nutrienții dispar din alimentația noastră?

, 21:30 , 07:00

O problemă majoră se conturează la nivel global: o parte semnificativă a populației mondiale se confruntă cu un deficit de vitamine și minerale esențiale. Mai mult de jumătate dintre locuitorii planetei nu primesc suficienți nutrienți, chiar dacă aportul caloric este adecvat. Plantele de bază ale alimentației umane – grâu, cartofi, fasole – conțin, în prezent, o cantitate mai mică de vitamine și minerale comparativ cu generațiile anterioare.

Experții avertizează asupra unei potențiale epidemii de „foame ascunsă”, în care lipsa nutrienților vitali poate afecta sănătatea a milioane de oameni.

În 1988, o porție de curry preparată cu năut și orez asigura aproximativ 22% din necesarul zilnic de zinc.

Astăzi, aceeași porție oferă doar 20% din această cantitate, conform unei analize a studiilor recente.

Estimările indică faptul că, până în 2040, conținutul de nutrienți din năut ar putea scădea și mai mult, ajungând la doar 17% din doza zilnică recomandată.

Este poluarea cu carbon cauza crizei nutriționale globale?

Această diminuare expune persoanele care depind de această leguminoasă unui risc crescut de a dezvolta deficiențe nutriționale cu potențial letal.

Forța invizibilă din spatele acestui fenomen alarmant este reprezentată de poluarea cu dioxid de carbon. Concentrațiile crescute de carbon în atmosferă, generate de arderea combustibililor fosili, modifică modul în care plantele se dezvoltă.

Aceasta se traduce printr-o creștere a conținutului de zahăr, dar și printr-o epuizare a nutrienților esențiali, precum zincul.

Astfel, alimentele pe care le consumăm astăzi au o densitate nutrițională mai mică decât cele pe care le mâncau strămoșii noștri, chiar dacă alegem aceleași produse.

„Mâncarea pe care o consumăm astăzi are o densitate nutrițională mai mică decât cea pe care o mâncau bunicii noștri, chiar dacă mâncăm exact același lucru”, a declarat Kristie Ebi, profesoară la Universitatea din Washington, pentru Washington Post.

Ne hrănim cu alimente mai sărace?

Amploarea problemei este considerabilă. Persoanele din țările dezvoltate, cu sisteme de sănătate robuste, dispun de instrumente pentru a gestiona aceste schimbări. Însă, pentru locuitorii țărilor sărace și vulnerabile, consecințele ar putea fi devastatoare. Un studiu recent a estimat că, până la mijlocul secolului, acest fenomen ar putea expune peste un miliard de femei și copii suplimentari riscului de anemie feriprivă, o afecțiune care poate provoca complicații în timpul sarcinii, probleme de dezvoltare și chiar deces.

În plus, aproximativ două miliarde de oameni care suferă deja de lipsa nutrienților ar putea înregistra o agravare a stării de sănătate.

Plantele utilizează dioxidul de carbon pentru fotosinteză, dar asta nu înseamnă că o concentrație mai mare de carbon în atmosferă le asigură o creștere mai bună, susțin oamenii de știință. O analiză a 32 de compuși din 43 de tipuri de plante cultivate a demonstrat că aproape toate plantele pe care le consumăm sunt afectate negativ de nivelul crescut al dioxidului de carbon.

O echipă de cercetători de la Universitatea Leiden din Olanda a constatat că nivelul nutrienților din aceste plante a scăzut, în medie, cu 3,2% față de nivelul înregistrat la sfârșitul anilor ’80, când concentrația de dioxid de carbon era de aproximativ 350 părți per milion. Chiar dacă această scădere pare nesemnificativă, în contextul în care o mare parte a populației mondiale se află deja la limita insuficienței nutriționale, ar putea împinge alte milioane de oameni într-o criză de sănătate.

Cercetătorii încearcă să înțeleagă mecanismele exacte care stau la baza acestei schimbări. Una dintre teoriile principale sugerează că dioxidul de carbon suplimentar ajută plantele să producă mai mulți carbohidrați – celuloză în frunze și tulpini, sau amidon în cereale.

Cei care se opun eforturilor de reducere a emisiilor de carbon invocă acest efect pentru a argumenta că dioxidul de carbon este benefic pentru plante.