Frigul crește riscul de infarct și AVC: avertismentul cardiologului

Pentru a contracara aceste riscuri, specialistul recomandă o serie de măsuri preventive concrete

Temperaturile scăzute amplifică pericolele pentru inimă și creier: ghidul de supraviețuire în sezonul rece

Când termometrele coboară sub zero, corpul uman declanșează mecanisme de protecție care, deși naturale, pot deveni un test sever pentru sistemul circulator. Dr. Ștefan Busnatu, specialist în cardiologie, a publicat o analiză detaliată despre modul în care frigul afectează sănătatea cardiacă și cerebrală. Această perioadă a anului impune o atenție sporită asupra indicatorilor vitali, deoarece variațiile termice pot declanșa evenimente acute, cum ar fi atacuri de inimă sau accidente vasculare cerebrale.

Mecanismul fiziologic este clar documentat: expunerea la frig determină o constricție a vaselor de sânge, fenomen cunoscut sub numele de vasoconstricție. Această reacție servește la menținerea căldurii corporale, dar crește rezistența pe care mușchiul cardiac trebuie să o depășească pentru a asigura circulația. Rezultatul direct este o creștere a presiunii arteriale. Datele prezentate de medic indică că o scădere a temperaturii cu aproximativ 10 grade Celsius poate provoca o creștere a tensiunii de circa 5 mmHg. Deși această valoare pare neînsemnă pentru un individ sănătos, pentru pacienții cu istoric de hipertensiune sau boli coronariene, această variație poate fi decisivă pentru pierderea controlului asupra afecțiunii.

Dimineața se impune ca momentul cel mai critic din zi. După trezire, corpul intră într-o fază de activare simpatică, ceea ce provoacă o creștere naturală a tensiunii. Dacă această creștere se suprapune cu ieșirea bruscă dintr-un spațiu încălzit într-un mediu rece, solicitarea asupra inimii se intensifică dramatic. Dr. Busnatu avertizează că acest tip de șoc termic este principalul declanșator al evenimentelor cardiace acute în sezonul rece.

Pentru a contracara aceste riscuri, specialistul recomandă o serie de măsuri preventive concrete. Prima regulă este îmbrăcămintea în mai multe straturi, care permite o reglare mai fină a temperaturii corporale. Este esențial să se evite trecerea bruscă din interiorul cald al locuinței în aerul rece de afară, mai ales în primele ore ale dimineții. În interior, temperatura ideală recomandată este de aproximativ 20 grade Celsius, menținută constant pentru a reduce stresul termic al organismului.

Monitorizarea la domiciliu devine o componentă cheie a managementului sănătății în această perioadă. Medicul subliniază necesitatea măsurării tensiunii arteriale la intervale regulate, de obicei dimineața și seara, în condiții standardizate. Pentru a obține date corecte, este imperativ să se odihnească cel puțin cinci minute înainte de măsurare, în poziție așezată sau culcată. Trebuie evitate cafeaua, fumatul și efortul fizic cu aproximativ 30 de minute înainte de verificare. Înregistrarea constantă a valorilor permite observarea tendințelor și oferă un punct de referință crucial pentru medicul curant.

Un aspect adesea neglijat îl constituie utilizarea medicamentelor fără rețetă în sezonul virozelor respiratorii

În cazul persoanelor care urmează un tratament antihipertensiv, măsurătoarele dimineaței se efectuează, de regulă, înainte de administrarea medicamentelor, cu excepția cazurilor în care medicul a specificat altfel. Este vital să nu se modifice sau se întrerupă tratamentul fără indicație medicală, deoarece ajustările de doză în funcție de variațiile sezoniere ale tensiunii trebuie luate exclusiv de către specialist.

Riscurile nu vin doar din exterior. Temperaturile scăzute din interiorul locuințelor pot avea un impact similar, în special pentru vârstnicii sau pacienții cu istoric cardiovascular. Dacă sistemul de încălzire nu este încă activ, prioritatea este încălzirea camerei în care se petrece cea mai mare parte a timpului. Limitarea consumului de sare și a băuturilor alcoolice este o altă măsura preventivă esențială, deoarece ambele contribuie la creșterea presiunii arteriale.

Un aspect adesea neglijat îl constituie utilizarea medicamentelor fără rețetă în sezonul virozelor respiratorii. Dr. Busnatu avertizează că multe produse pentru răceală și gripă conțin substanțe care pot interfera cu tratamentele antihipertensive sau pot crește direct tensiunea arterială. Printre componentele problematice se numără pseudoefedrina și fenilefrina, care acționează ca decongestionante dar au efecte vasoconstrictoare. De asemenea, antiinflamatoarele nesteroidiene, precum ibuprofenul, pot ridica tensiunea și pot reduce eficiența medicamentelor antihipertensive. Comprimatele efervescente, bogate în sodiu, sunt de evitat de persoanele care trebuie să limiteze consumul de sare.

Autoritățile de reglementare a medicamentelor au emis avertizări specifice privind pseudoefedrina, care nu trebuie utilizată de pacienții cu hipertensiune severă sau necontrolată, nici de cei cu insuficiență renală severă. În cazuri rare, această substanță poate fi asociată cu complicații neurologice grave, cum ar fi sindromul de encefalopatie posterioară reversibilă (PRES) și sindromul de vasoconstricție cerebrală reversibilă (RCVS). Simptomele care necesită intervenție medicală imediată includ dureri de cap bruște și intense, greață, vărsături, confuzie, tulburări de vedere și convulsii.

Pentru simptome precum febra și durerile, paracetamolul simplu este de obicei o alegere mai sigură decât antiinflamatoarele nesteroidiene, atâta timp cât este administrat corect și pentru perioade scurte. Pentru congestia nazală, spălăturile cu ser fiziologic oferă o alternativă care nu implică substanțe vasoconstrictoare. Înainte de a lua orice medicament pentru răceală, pacienții cu afecțiuni cardiovasculare ar trebui să ceară sfatul medicului sau farmacistului.

Dr. Busnatu subliniază că anumite simptome nu trebuie ignorate, mai ales în cazul persoanelor cu hipertensiune sau boli de inimă. Solicitarea imediată a ajutorului medical este esențială în cazul apariției unor manifestări precum: durere de cap bruscă și extrem de intensă; amorțeală sau slăbiciune apărută brusc pe o parte a corpului; tulburări de vedere instalate brusc; dificultăți de vorbire sau de înțelegere a cuvintelor; durere sau presiune în piept, mai ales dacă este însoțită de dificultăți de respirație, transpirații ori stare de rău. Aceste semne pot semnala urgențe cardiovasculare sau neurologice, inclusiv infarct miocardic ori accident vascular cerebral. În asemenea situații, trebuie apelat imediat numărul de urgență 112, fără a aștepta dispariția simptomelor.