Glicemia de 112: un pericol neștiut pentru inimă

Semnalul de alarmă metabolică: ce înseamnă o glicemie de 112 și cum protejăm inima?

Valori glicemice ușor ridicate, precum 112 mg/dL, sunt adesea trecute cu vederea. La urma urmei, nu ating pragul oficial pentru diabet.

Totuși, specialiștii avertizează că această zonă gri – cunoscută drept prediabet – ascunde un risc major atât pentru instalarea diabetului de tip 2, cât și pentru sănătatea inimii.

Cardiologul Alexandru Covaciu trage un semnal de alarmă tocmai pe marginea acestei realități, explicând de ce ignorarea cifrelor ne poate costa scump și cum putem schimba din timp direcția.

Într-o postare pe Facebook, medicul a adus în discuție o scenetă clasică din cabinet: pacientul care află că are zahărul din sânge puțin peste normal, dar răsuflă ușurat pentru că n-a primit diagnosticul de diabet. Domnule doctor, rezultatul meu a fost 112.

De ce ne liniștim prea devreme când aflăm rezultatul?

Am înțeles că nu e încă diabet, sună replica tipică. Dr. Covaciu subliniază că tocmai acest încă e cu blestem.

Prediabetul nu e o stație în care trenul doar oprește, ci un proces în dinamică. Fără o intervenție, el duce inevitabil spre boală cronică.

Din punct de vedere medical, granițele sunt clare.

Unde se trage linia între normal și prediabet?

Potrivit Asociației Americane de Diabet, intri în zona de prediabet dacă ai glicemia a jeun (pe nemâncate) între 100 și 125 mg/dL ori o hemoglobină glicată (HbA1c) între 5,7% și 6,4%.

Evident, o singură măsurătoare nu spune toată povestea.

Medicul are nevoie de contextul clinic al pacientului și, la nevoie, de teste suplimentare, cum ar fi cel de toleranță la glucoză, pentru un verdict corect.

Pericolul pentru inimă asociat prediabetului este subestimat crunt. Chiar dacă nu vorbim încă de diabet, glicemia crescută pune pe roate procese inflamatorii și modificări în vasele de sânge.

Cum afectează glicemia mărită sistemul cardiovascular?

Mai mult, prediabetul vine la pachet cu alți factori de risc: tensiune mare, trigliceride ridicate, burtică și rezistență la insulină. Toate astea cresc considerabil riscul de boală coronarieană. De aceea, o analiză corectă a glicemiei trebuie legată mereu de tensiune, profilul lipidic și kilogramele în plus.

Ca să traducă termenii medicali pe limba tuturor, dr. Covaciu vine cu o comparație auto: prediabetul e exact ca martorul ăla galben care se aprinde în mers pe bord.

Mașina merge, motorul n-a crăpat, dar dacă mergi înainte și ignori avertismentul, riști o pană majoră, iar reparația o să te coste timp, bani și nervi.

Vestea bună? Diabetul de tip 2 nu e o sentință bătută în cuie.

Ce pași simpli putem face chiar de astăzi?

Un studiu uriaș din 2002, cunoscut sub numele de Diabetes Prevention Program și care a urmărit peste 3.000 de oameni expuși unui risc ridicat, a arătat negru pe alb că schimbarea stilului de viață taie riscul de diabet cu 58%.

Programul a însemnat cel puțin 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână și o slăbire de aproximativ 7% din greutatea corporală. În paralel, tratamentul cu metformină a redus riscul cu 31%, dar ambiția cu stilul de viață s-a dovedit mult mai eficientă.

Ca să transformi teoria în practică, medicul recomandă pași mărunți, dar constanți:

De ce trebuie să testăm din timp glicemia?

- O plimbare de 10-15 minute imediat după masă ajută corpul să consume glucoza și ține glicemia în scurt. - Renunțarea la băuturile dulci în favoarea apei taie un surplus masiv de calorii. - Reducerea făinoaselor albe și trecerea la fibre aduce o stabilitate mult dorită a zahărului din sânge. - Pentru cei cu kilograme în plus, chiar și o slăbire modestă crește sensibilitatea la insulină și ține diabetul la distanță.

Pentru că nu doare. Prediabetul e tăcut, iar majoritatea oamenilor îl descoperă absolut din întâmplare, la analizele anuale de rutină.

Covaciu recomandă ca persoanele supraponderale, cele cu hipertensiune sau cu rude care au diabet să vorbească deschis cu medicul despre un test de hemoglobină glicată (HbA1c).

Această analiză scoate la iveală media glicemiei pe ultimele două-trei luni și e cel mai bun spion împotriva prediabetului. În funcție de rezultat, medicul va decide dacă e nevoie de repetarea glicemiei sau de un test de toleranță la glucoză.