Inteligența artificială în radiologie: un ajutor de nădejde, dar nu un înlocuitor pentru medici

Tehnologia scandinavă, un model pentru viitor?

În plină dezbatere despre cât de mult ar trebui să ne lăsăm pe mâna tehnologiei în spitale, o lecție venită din Suedia ne arată o cale de mijloc. Un manager de spital din Turda a povestit recent despre o vizită într-o unitate medicală suedeză de elită – un spital cu 1.800 de angajați și două premii Nobel în palmares.

Surpriza a fost uriașă: în timp ce spitalul avea de trei ori mai mulți medici decât omologii lor din România, departamentul de radiologie părea subdimensionat.

La un congres al administratorilor de spitale desfășurat la București, imediat după pandemie, misterul a fost elucidat. Întrebat cum reușesc să facă față fluxului de pacienți cu atât de puțini radiologi, răspunsul suedezilor a fost simplu: inteligența artificială preia greul.

Sistemul scanează și analizează zeci de mii de imagini în mai puțin de un minut, oferind sinteze pe care un om ar fi imposibil să le proceseze într-un timp util.

Totuși, oricât de rapidă ar fi mașinăria, decizia finală rămâne strict în mâinile medicului. Dr.

Unde se trage linia roșie?

Ovidiu Stănilă, managerul Spitalului Municipal din Turda, subliniază că nu ne putem permite să devenim dependenți de tehnologie când este vorba despre viața și sănătatea oamenilor.

Fără un filtru uman riguros, AI-ul nu poate funcționa autonom în medicină.

În timp ce radiologia a îmbrățișat deja automatizarea, alte specialități, precum chirurgia, rămân mult mai prudente. Pentru un urolog ca dr.

Stănilă, tehnologia nu este un bau-bau, ci o evoluție firească – de la spargerea pietrelor cu unde de șoc sau laser, până la laparoscopie și robotul Da Vinci.

Diferența esențială rămâne însă neschimbată: în sala de operație, ultimul cuvânt îi aparține întotdeauna chirurgului. Tehnologia este, și trebuie să rămână, un instrument de precizie, nu un substitut pentru judecata clinică a medicului.