Medic cercetat de Colegiul Medicilor după ce numea cancerul bătătură

Cum i-a numit Bălulescu pe colegii săi oncologi?

Colegiul Medicilor a inițiat o anchetă disciplinară formală împotriva medicului Liviu Bălulescu, un specialist care a atras atenția publică prin afirmațiile sale controversate.

În esență, acest profesional din domeniul medical descria neoplasmul malign ca fiind o simplă „bătătură”, comparând afecțiunea cu o vânătă comună, iar pe colegii săi din specializarea oncologie îi denumia „criminali”.

Procesul de investigare a fost declanșat prin autosesizare a instituției, după ce echipa de jurnaliști de la Observator a publicat o serie de investigații sub titlul generic „Diagnostic: profit!”.

Situația medicului s-a agravat considerabil, acesta fiind deja desființat din funcția sa la clinica unde presta servicii, iar acum se confruntă cu posibile sancțiuni din partea autorității profesionale.

Pentru a înțelege contextul disputei, reporterii s-au deplasat în fața sediului ImunoMedica, o structură medicală amplasată într-o clădire imensă, care depășește 3.000 de metri pătrați suprafață utilă. Acolo, presa a intrat în contact cu un cuplu de cetățeni români rezidenți în Spania, care se aflau într-o vizită la București pentru tratament. Partenerul feminin al cuplului a explicat detaliile procesului medical al soțului său, diagnosticat cu leucemie și prezența unor metastaze.

Bărbatul a optat pentru refuzarea chimioterapiei convenționale, alegând în schimb un protocol terapeutic specific, recomandat de soția sa cu câteva zile înainte de deplasarea în capitală.

Femeia a menționat că au contactat direct ImunoMedica, prezentând opțiunile disponibile, și au selectat explicit serviciile oferite de Liviu Bălulescu. Ea a arătat presenților protocolul scris, subliniind că, după achiziționarea biletelor de avion, au efectuat o serie de analize inițiale.

Ulterior, pacientul a fost inclus într-un regim de tratament bazat pe perfuzii, care dura zilnic între cinci și șapte ore.

Substanțele administrate includeau curcumină, vitamina C, albastru de metilen și neuroforte, printre altele. Pacientul a urmat această schemă timp de 13 zile consecutive, suportând costuri zilnice estimate între 1.500 și 1.700 de lei.

Jurnalismul a reușit să acceseze și cabinetul individual al doctorului Bălulescu, unde atmosfera a clarificat rapid motivul aglomerării din hol.

Medicul comunica cu o autoritate absolută, având tonul celui care deține un adevăr exclusiv, cunoscut doar de inițiați. El afirma categoric că organismul uman nu are capacitatea de a genera boala, indiferent de explicațiile oferite de medicii tradiționali.

În viziunea sa, consultarea unui oncolog era echivalentă cu o vizită la un specialist incompetent care declară existența cancerului, când, de fapt, pacientul suferă doar de o „bătătură”.

Jurnaliștii au ajuns în cabinetul lui Bălulescu!

Totuși, pe ușa cabinetului său, era afișată o etichetă care îl prezenta ca specialist în medicină integrativă, deși în aceeași instituție activau și medici cu specializări clare în oncologie.

Despre colegii săi din sfera oncologică, Bălulescu a fost extrem de critic, declarându-i mai „criminali” decât bancherii. El își justifica abordarea proprie, insistând că lucrează diferit și solicitând atenție la metodologia sa.

Tratamentele sale implicau spălarea sângelui, administrarea de perfuzii și o listă extinsă de peptide și substanțe exclusive, pe care le oferea exclusiv în clinica sa.

În contrast cu această viziune, Dan Jinga, medic specialist în oncologie, a subliniat riscurile majore ale terapiei alternative.

El a explicat că principalul pericol constă în apariția insuficienței hepatorenale, deoarece produsele necunoscute pot interacționa negativ cu medicația standard, care este deja extrem de toxică.

Această interacțiune poate duce la eșecul funcțiilor ficatului sau ale rinichilor, complicând ulterior administrarea tratamentului oncolagic clasic.

Jinga a relatat cazul unei paciente tinere, educate și informate, care a urmat tratamentul alternativ și a ajuns într-o stare critică, statând două luni pe lista de așteptare pentru un transplant hepatic, deoarece organul a cedat complet. Salvarea acesteia a fost atribuită intervenției divine, conform mărturiei medicului.

Pe plan statistic, situația pacienților oncologici din România rămâne îngrijorătoare.

Un bolnav de cancer din țară așteaptă, în medie, peste 1.000 de zile, adică mai mult de trei ani, până când un medicament nou, deja aprobat la nivel european, devine accesibil.

Datele arată că, din totalul de 168 de medicamente inovatoare aprobate în Uniunea Europeană în perioada 2021–2024, doar 28 au fost compensate în România. În domeniul oncologiei, statul român acoperă costurile pentru doar 20% dintre medicamente, o rată semnificativ inferioară mediului european, care se situează la 51%.

De asemenea, România se clasează pe ultimul loc la nivel comunitar în ceea ce privește activitățile de screening, având cea mai ridicată rată a mortalității evitabile din întreaga Uniune Europeană.

Aceste cifre subliniază discrepanța dintre practica alternativă promovată de unii medici și realitatea sistemică a accesului la terapii dovedite științific.