Microbiomul intestinal: cheia ritmului de îmbătrânire

Cum s-a făcut cercetarea?

Bacteriile din intestinele noastre ar putea fi un indicator al vitezei cu care ne îmbătrânim.

Un studiu publicat în revista Scientific Reports, realizat de cercetători de la Universitatea din Hawaii, sugerează că compoziția microbiomului este legată de ritmul de îmbătrânire biologică.

Anumite specii bacteriene sunt asociate cu o îmbătrânire mai lentă, în timp ce altele apar mai des la persoanele cu un proces accelerat. Datele arată că diferențele în structura comunităților bacteriene explică aproximativ 15% din variabilitatea ritmului de îmbătrânire.

Care bacterii contează cel mai mult?

Echipa a analizat probe de sânge și materii fecale de la 123 adulți de vârste variate. Au identificat speciile de bacterii din intestine și le-au corelat cu biomarcatorii moleculari din sânge. Punctul central a fost diferența dintre vârsta cronologică și cea biologică. Vârsta cronologică se măsoară în ani trăiți, dar indicatorii biologici reflectă ritmul real al modificărilor moleculare. Astfel, două persoane de aceeași vârstă cronologică pot avea ritmuri de îmbătrânire biologică diferite. Pentru a cuantifica acest proces, s-a folosit indicatorul DunedinPACE, bazat pe modificări chimice ale ADN-ului.

Cercetătorii au identificat mai multe specii cu corelații importante. Bifidobacterium adolescentis s-a evidențiat ca una dintre cele mai puternice asociate cu o îmbătrânire biologică mai lentă.

În contrast, Succinivibrio dextrinosolvens a prezentat o asociere puternică cu un ritm accelerat.

Deși aceste descoperiri sugerează că caracteristicile comunităților bacteriene pot oferi indicii despre modul în care organismul se îmbătrânește, specialiștii subliniază că simpla prezență a unei specii nu demonstrează un efect direct.

Se poate schimba ritmul de îmbătrânire?

Studiul a stabilit asocieri statistice, nu relații de cauzalitate.

Spre deosebire de vârsta cronologică, compoziția microbiomului intestinal poate fi influențată de alimentație, stil de viață și factori de mediu. Braden P.

Kunihiro, autorul principal, a explicat că acest ecosistem microbian răspunde la numeroase elemente ale vieții cotidiene.

Ce aduce nou acest studiu?

Microorganismele intestinale pot reflecta rezistența biologică a organismului și ritmul său de îmbătrânire. În viitor, aceste date ar putea ghida dezvoltarea unor planuri personalizate de menținere a sănătății la vârste avansate. Totuși, studiul nu a demonstrat că anumite alimente, suplimente sau probiotice pot modifica direct ritmul îmbătrânirii prin ajustarea populațiilor bacteriene.

Burns din cadrul Universității din Hawaii, a subliniat că rezultatele aduc o contribuție importantă la înțelegerea legăturii dintre bacteriile intestinale și îmbătrânirea biologică.

Tiparele microbiene au arătat corelații semnificative cu biomarcatorii moleculari, independent de vârsta cronologică a participanților.

Un alt aspect remarcabil este includerea în studiu a participanților nativi hawaiieni și din insulele Pacificului, grupuri subreprezentate în literatura științifică anterioară despre microbiom și îmbătrânire.

Cât de sigure sunt concluziile?

Ruben Juarez, coautor al cercetării, a menționat că prezența acestor populații îmbogățește înțelegerea modului în care factorii sociali și de mediu afectează sănătatea biologică pe parcursul vieții.

Deși perspectivele sunt promițătoare, echipa de cercetare avertizează că este prea devreme pentru a afirma cu certitudine că modificarea microbiomului poate încetini procesul de îmbătrânire. Mărimea relativă a eșantionului și natura observațională a datelor împiedică stabilirea unei cauzalități directe.

Prezența mai frecventă a unei specii la persoane cu îmbătrânire lentă nu înseamnă neapărat că acea specie este cauza acestui efect. Sunt necesare studii suplimentare pentru a verifica dacă intervenții deliberate asupra microbiomului pot schimba biomarcatorii de îmbătrânire și aduce beneficii pe termen lung.