Ministerul Sănătății nu găsește motive pentru reluarea examenului de cardiologie la medicii rezidenți

În cadrul Ministerul Sănătății a precizat că această sugestie nu a fost respinsă

Ministerul Sănătății a comunicat că, în urma evaluării atentă a opiniilor transmise de comisiile responsabilă pentru rezolvarea contestățiilor legate de desfășurarea examenului pentru obținerea titlului de medic, medic stomatolog și farmacist specialist, nu au fost identificate elemente de natură profesională care să justifice o nouă desfășurare a probelor sau o recorectare a tezelor prezentate în cadrul specialității de cardiologie. Această poziție a fost stabilită după ce au fost analizate toate semnalările primite, inclusiv cele referitoare la eventuale neliniștiri privind subiectele sau baremele de corectare.

La nivel national, din totalul de 172 de medici rezidenți care s-au înscris la examenul de specialitate în cardiologie, 103 au obținut promovarea, ceea ce a dus la o rata de succes de peste 60 procență. Această cifră a fost confirmată de datele oficiale furnizate de Ministerul Sănătății și reprezintă un indicator important în evaluarea obiectivă a procesului de examinare. Deși rata natională a fost favoroară, în unele centre universitare procentul candidaților declarați admiși la proba scrisă a fost sub această valoare, aspect care a fost luat în considerare în cadrul analizei generale efectuate de autoritățile competente.

Deși au existat variații între rezultatele obținute în diferite centre de pregătire, nu au fost înregistrate semnături oficiale sau observații profesionale care să indiqueze erori sistemice în elaborarea subiectelor, aplicarea baremelor sau în cadrul general al desfășurării examenului. Fără astfel de indicatori, Ministerul Sănătății consideră că nu există fundament pentru intervenții de tipul reluării probei sau recorectării lucrărilor, deoarece orice astfel de măsură ar necesita o justificare clară pe baza criteriilor profesionale și juridice stabilite.

În cadrul Ministerul Sănătății a precizat că această sugestie nu a fost respinsă, ci este deschisă la analiză și poate fi evaluată în continuare, împreună cu alte perspective relevante. Totuși, instituția a subliniat că orice decizie viitoare în acest sens trebuie să se bazeze pe argumente solide, verificabile și în conformitate cu prevederile legale în vigoare, evitând intervenții arbitrare sau nejustificate.

Ministerul Sănătății a reamintit publicului că responsabilitatea sa principală în cadrul procesului de examinare este de a asigura logistica necesară și de a garanta un cadr juridic corespunzător pentru desfășurarea probelor. În schimb, elaborarea subiectelor de examen și definirea baremelor de corectare atribuie cadrelor didactice din universitățile de medicină și farmacie, precum și specialistilor implicați direct în activitatea de examinare, înclusiv reprezentanți ai Societății Române de Cardiologie. Această împărțire de atribuții este esențială pentru a menține independența și credibilitatea procesului de evaluare.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat în această privință că orice măsură propusă trebuie să fie bine fundamentată, atât din punct de vedere profesional, cât și legal. El a evidențiat rolul esențial al universităților de medicină și farmacie, al Societății Române de Cardiologie și al altor structuri competente în aprecierea obiectivă a calității subiectelor și a baremelor, precum și în aprecierea necesarității eventualor ajustări. Conform declarațiilor sale, punctele de vedere ale acestor factori sunt indispensabile pentru a asigura că orice intervenție viitoare va fi legitimă și bazată pe dovezi concrete.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila

El a, de asemenea, menționat că propunerea provenită de la un singur centru universitar privind organizarea unei sesiuni suplimentare poate fi luată în analiză, dar sublinia că astfel de inițiative trebuie să aparțină unui dialog larg și să respecte procedurile establishte. A adăugat că concluziile ministerului se bazează pe o examinare obiectivă a tuturor semnalărilor și că, până în prezent, nu au există indicații care să necesite o revizuire a rezultatelor obtinute.

În specialitatea cardiologie, datele arată clar că 103 din 172 de medici rezidenți înscriși au trecut cu succes examenul, confirmând o rata de promovabilitate de peste 60 la sută la nivel național. În unele centre universitare, totuși, procentul candidaților admisi a fost mai mic decât media natională, o situație care a fost inclusă în analiza efectuată de Ministerul Sănătății. Totuși, instituția a precizat că aceste diferențe nu au fost acompaniate de semnături profesionale care să indiceze probleme în calitatea subiectelor, aplicarea baremelor sau în cadrul general al desfășurării examenului, deci nu justifică intervenții de tipul reluării probei sau recorectării tezelor.

Începând cu sesiunea de examen din semestrul al doilea al anului 2026, va intra în vigoare un nou sistem de organizare a probelor, în conformitate cu modificările aduse cadrului legal prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2026, care actualizează Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului. Una dintre cele mai semnificative schimbări este introducerea subiectelor unice la nivel național pentru proba scrisă, valabile pentru fiecare specialitate, inclusiv cardiologie.

Acest nou mecanism presupune că subiectele pentru proba scrisă vor fi elaborate de o comisie națională formă din coordonatori de rezidențiat din specialitatea respectivă, proveni din toate centrele universitare unde se desfășoară pregătirea. Scopul acestei ameliorări este de a asigura o mayoră cohereență, obiectivitate și echitate în evaluarea candidaților, indiferent de centrul de provenire.

Referitor la situația specifică a examenului de cardiologie, Ministerul Sănătății a reafirmat concluzia că, după analizarea completă a punctelor de vedere primite, nu există motive profesionale care să impună o reluare a probei sau o recorectare a tezelor. Totuși, instituția a menținut deschisă posibilitatea de a analiza în continuare propunerea privind organizarea unei sesiuni suplimentare, specificând că orice decizie viitoare va trebui să respecte principiul de fundamentare pe argumente verificabile și pe respectarea normelegale. Astfel, dialogul între autoritățile de sănătate, universități și societăți științifice va rămâne esențial în orientarea viitoare a procesului de examinare și asigurarea calității specializării medicale în România.