Ministerul Sănătății recunoaște haosul din stocurile de medicamente!

Birocrație și controale manuale în farmaciile spitalelor?

Autoritățile române au dat pe față o serie de lacune grave în mecanismele prin care se urmărește disponibilitatea tratamentelor în țară. O verificare oficială a scos la lumină slăbiciuni semnificative în modul în care se raportează rezervele farmaceutice. În plus, s-au semnat întârzieri în diverse etape procedurale și o lipsă acută de transparență, informațiile publice nefiind întotdeauna complete sau la zi. Pentru a corecta aceste derapaje, instituțiile competente au primit ordine clare. Concluziile și măsurile propuse de Ministerul Sănătății sunt vitale pentru pacienții care depind de o terapie continuă, mai ales când lanțul de aprovizionare scârțâie din toate încheieturile.

Auditul a luat la rând activitatea Ministerului Sănătății și a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR). Sfera de aplicare a cuprins tot: de la supravegherea accesibilității tratamentelor și raportarea rezervelor, până la modul în care sunt gestionate blocajele din piață. Una dintre cele mai grave bube constatate este că Sistemul Electronic de Raportare (SER) nu este suficient de automatizat încât să dea alarma în timp real. În stadiul actual, funcționarii se bazează mai mult pe pix, hârtie, procese manuale, sesizări și verificări luate la pas, ceea ce îngroapă practic reacția promptă a statului.

De ce nu comunică instituțiile între ele?

Verificarea a scos la iveală și un alt impediment major: Ministerul Sănătății și ANMDMR nu au un flux operațional comun și standardizat prin care să exploateze sistemul electronic. Asta înseamnă că diferențele dintre cutiile de medicamente din depozite și cifrele declarate pe hârtie pot scăpa foarte ușor de sub control. Nici transparența datelor publice n-o duce mai bine. Potrivit Ministerului, cifrele privind medicamentele în deficit cronic nu sunt mereu actualizate, lăsându-i pe bolnavi în ceață. Pentru un om care încearcă să-și cumpere tratamentul sau să caute o alternativă cu medicul, lipsa unor date clare poate însemna o adevărată dramă.

Totuși, inspectorii n-au găsit o prăbușire totală a pieței farmaceutice din România. Au dat însă peste întârzieri birocratice enervante la autorizare, cum s-a întâmplat în cazul medicamentului LOMUSTINĂ, pus în pericol de a nu ajunge la timp în farmaciile spitalelor. În plus, necesarul pentru programele naționale de sănătate este calculat adesea după ureche, fără o corelare reală cu numărul de pacienți, consumul efectiv sau decontările reale. Rezultatul? Comenzi subdimensionate sau complet nefondate. S-au găsit hibe grele și în urmărirea tratamentelor aduse pe cereri speciale, dar și limite clare în chefu' de control al autorității de reglementare.

Dincolo de rezultatele acestui audit dur, Ministerul Sănătății a anunțat încă din septembrie o reformă a aprovizionării prin cereri speciale. Concret, autorizarea unor noi cantități se va putea declanșa încă din momentul în care stocul vechi scade la 30%, nu la 10% cum era vechea limită prăfuită. Măsura vrea să scurteze timpii de intervenție și să taie din hățișul birocratic. Mai mult, s-a promis o supraveghere la sânge a stocurilor, cu obligația ca funcționarii să acționeze în maximum trei zile lucrătoare de la atingerea pragului critic.

Se schimbă regulile pentru cererile speciale?

În final, auditul nu vorbește despre dispariția totală a medicamentelor, ci despre un sistem care reacționează greoi și bâlbâit în fața crizelor. Pentru pacienți, miza este uriașă: autoritățile trebuie să vadă din timp când se golesc rafturile, să publice cifre reale și să intervină înainte ca bolnavii să rămână fără pastile.

În urma controlului, pe masa Ministerului Sănătății și a ANMDMR au căzut nu mai puțin de 16 cerințe stricte. Printre ele: automatizarea completă a trasabilității, alerte automate pentru stocuri în roșu, date publice puse la zi fără întârziere, clarificarea responsabilităților între instituții, corelarea strictă a necesarului cu bolnavii reali și controale fizice pe teren. Scopul declarat este ca riscurile să fie prinse din urmă înainte să se transforme în tragedii. Ministrul interimar Cseke Attila a recunoscut că sistemul trebuie să iasă din logica pompieristică și să treacă la o anticipare proactivă a crizelor, bazată pe digitalizare și alerte fără cusur.