Oradea, pionierat în automatizarea laboratoarelor medicale din România

În practică, automatizarea a rămas în urmă?

4 ore → 1 oră Timp de la recoltare la rezultat - diferența adusă prin automatizare Modelele existau deja în afara ţării.

În Oradea, provocarea nu a fost doar automatizarea laboratorului, ci şi reorganizarea completă a activităţii după unificarea celor cinci spitale publice ale oraşului într-un singur sistem medical.

În acest context, activitatea celor cinci laboratoare separate a fost centralizată într-un laborator integrat, construit în jurul unor fluxuri complet digitalizate și automatizate.

De la 5 laboratoare separate la un sistem centralizat, complet digitalizat la Spitalul Clinic de Urgenţă din Bihor, digitalizarea nu a fost un obiectiv în sine, ci rezultatul unei nevoi reale şi al unei decizii strategice de gestionare.

Cu peste un deceniu în urmă, administraţia locală şi conducerea spitalului din Oradea au început un proces ambiţios: unificarea unităţilor medicale sub primărie într-o singură entitate.

Modelul nu exista în România la momentul respectiv, iar cadrul legislativ trebuia adaptat pentru a face posibilă această consolidare. Rezultatul a fost fără precedent: cinci spitale independente anterior au devenit un sistem unic - astăzi cel mai mare spital din ţară cu aproximativ 2 000 de paturi.

Unificarea a schimbat funcționarea întregului sistem. Spitalele au devenit o singură entitate cu un singur management și, implicit, necesitatea de a controla și coordona procesele critice.

În practică însă, laboratorul a rămas fragmentat.

Fiecare dintre cele cinci spitale continuă să funcționeze cu propriile lor laboratoare, echipamente și fluxuri de lucru. Acest model generează suprapuneri, costuri ridicate și diferențe semnificative în ceea ce privește munca și rezultatele.

Cât de ușor este să construiești un laborator automatizat de la zero?

În acest context, ideea de a construi un singur laborator centralizat pentru a procesa dovezile din toate cele cinci unități medicale a devenit o continuare logică a procesului de unificare.

Dar această soluție a venit și cu un nou nivel de complexitate: dovezile au trebuit să fie aduse din locații diferite în condiții optime, într-un timp scurt, prelucrate într-un volum concentrat și apoi rezultatele au trebuit să fie transmise rapid înapoi în saloanele celor cinci spitale.

Aici începe transformarea laboratorului.

Hotărîre: De la viziune la implementare Inspirată de modelele văzute în afara țării, în special în Ungaria, conducerea spitalului a înțeles că viitorul nu se află în optimizarea locală a fiecărui laborator, ci într-un model integrat, centralizat și automatizat. Ideea apare în jurul anului 2013, însă implementarea efectivă începe mult mai târziu, după soluționarea blocajelor legislative și structurale și se încheie în 2022, cu inaugurarea noului laborator.

Un element important a fost că laboratorul a fost construit într-o clădire complet nouă, proiectată de la zero pentru fluxuri automatizate.

„ Este mult mai uşor să construieşti de la început decât să adaptezi un spaţiu existent.” Georgeta Marcela Bota În practică, aceasta înseamnă nu numai spațiu, ci și infrastructură: alimentare electrică, rețea, zone dedicate echipamentelor și depozitării - elemente care în clădirile existente devin adesea limitări majore. Ce s-a schimbat - în cifre și în practică După implementare, rezultatele au fost măsurabile. Astăzi, laboratorul procesează aproximativ 2.500 de mostre pe zi.

Nu numai pentru că activitatea celor cinci laboratoare a fost concentrată într-un singur punct de procesare, ci și pentru că automatizarea a permis dezvoltarea parteneriatelor cu instituțiile medicale externe, inclusiv să devină o sursă de venit pentru spital.

Diferenţa se observă cel mai clar în perioada de timp de la eşantionare până la rezultatul validat, aşa-numitul timp turound, care a scăzut semnificativ: de la 3-4 ore la aproximativ o oră pentru analiza de rutină şi de la o oră la 30 minute pentru urgenţe. La fel de importantă este reducerea erorilor. Înainte de automatizare, o parte semnificativă a problemelor au apărut înainte ca proba de sânge să ajungă la analizor - în etichetare, manipulare sau transport. După implementare, rata de eroare a scăzut sub 1%. Şi costurile au urmat aceeaşi logică.

„Nu e acelaşi lucru să faci analize în cinci locuri diferite sau să faci într-un singur laborator, cu volume mari şi procese standardizate.”.