Peste 12.000 de români au primit diagnosticul de Alzheimer într-un an

De ce întârzie diagnosticul?

Boala Alzheimer rămâne una dintre cele mai mari provocări ale sistemului de sănătate din România, nu doar din cauza volumului mare de cazuri, ci și a modului în care pacienții ajung la medic. Mulți dintre ei întârzie să solicite un consult specializat, considerând că uitarea ocazională sau confuzia ușoară sunt parte integrantă a procesului natural de îmbătrânire. Această percepție greșită duce la faptul că simptomele inițiale sunt ignorate luni sau chiar ani de zile. De asemenea, accesul la testele neuropsihologice avansate și la imagistica cerebrală de ultimă generație este încă limitat în zonele rurale, ceea ce agravează problema.

Medicii de familie, primii linie de apărare, sunt adesea suprasolicitați și nu au întotdeauna timpul necesar pentru a efectua screeningul detaliat necesar identificării precoce a demenței.

Deși genetica joacă un rol important în dezvoltarea bolii, studiile recente subliniază că stilul de viață poate influența semnificativ riscul de apariție a simptomelor. Activitatea fizică regulată, o dietă echilibrată, precum dieta mediteraneană, și menținerea unei vieți sociale active contribuie la reziliența cognitivă.

Ce strategii de prevenție și suport avem?

Totuși, pentru familiile care îngrijesc persoane afectate, sarcina este imensă.

Este crucială creșterea gradului de informare publică privind diferențele dintre uitările normale și semnele de alarmă ale demenței, cum ar fi dificultatea în găsirea cuvintelor potrivite, pierderea orientării în spațiu sau schimbările bruște de comportament.

Implementarea programelor naționale de screening și sprijinirea asistentelor de îngrijire prin facilități fiscale sau servicii de respite ar putea ameliora suferința celor implicați direct în procesul de îngrijire, transformând o diagnoză devastatoare într-o condiție gestionabilă.