Plasarea țintă a electrodei în terapie de resincronizare cardiacă nu aduce beneficii clinice

Precizia a eșuat să aducă îmbunătățiri?

La Congresul Societății Europene de Cardiologie din 2026, desfășurat în Amsterdam, cercetătorii au prezentat rezultatele unui studiu mare care a arătat că plasarea precisă a electrodei ventriculare stângi în timpul terapiei de resincronizare cardiacă (CRT) nu a dus la îmbunătățiri semnificative în evolutia pacienților cu insuficiență cardiacă. Studiul, publicat simultan în The Lancet, a inclus peste 1.000 de pacienți din numeroase centre internaționale și a avut ca scop verificarea dacă utilizarea imaginării avansate pentru a identifica zonele cu cea mai târziu activare mecanică ar putea face dispozitivele CRT mai eficiente.

Deși teoria spunea că plasarea electrodei în zonele cu activare mecanică întârziată ar trebui să miglioreze sincronizarea ventriculelor, abordarea țintă nu a dus la nicio reducere semnificativă a spitalizărilor pentru insuficiență cardiacă sau la mortalitate în comparație cu tehnica standard de implantare. Cercetătorii au utilizat ecocardiografie pentru a identifica locurile optimale, dar aceasta nu a dus la beneficii clinice măsurabile. Analizele pe subgrupe nu au arătat niciun avantaj constant în funcție de ritmul cardiac de bază sau de extensa cicatricii miocardice.

Studiul, denumit TARGET-CRT, a randomizat pacienții între două abordări: una cu plasare țintă guidată prin imagistica de deformare miocardică și una cu implantare convențională guidată prin fluoroscopie. Punctul principal era un rezultat compus de deces sau spitalizare pentru insuficiență cardiacă pe termen de 12 luni. Punctele secundare au evaluat schimbările în volumul ventricular stâng și scorurile de calitate a vieții.

Deși imaginarea a reușit să identifice zonele cu contractie întârziată, plasarea electrodei în aceste zone nu a dus la o mai bună resincronizare ventriculară decât abordarea standard.

Dra. Elena Rossi, liderul studioului, a explicat că rata de succes tehnic a fost ridicată în ambele grupuri, indicând că execuția procedurii nu a fost problema.

Am putut plasa electrodea exact unde imaginăria ne-a indicat, dar Rezultatele pun în întrebare presupunerea că maparea doar a disecroniei mecanice poate prezice Ce înseamnă acest rezultat pentru viitorul dispozitivelor

Precizia a eșuat? De ce CRT nu a adus îmbunătățiri!

Rezultatele sugerează că resursele actuale investite în imaginare avansată pentru optimizarea plasării electrodei ar putea fi redirectate mai eficient spre selecția pacienților sau spre explorarea altor abordări terapeutice.

Cercetătorii sugerează că substratele electrice, și nu doar cele mecanice, ar putea avea un rol mai important în determinarea eficacității CRT. Lucrările curente explorează dacă combinația dintre mapearea cicatricii și datele electrofiziologice ar putea oferi o prognoză mai bună.

Studii viitoare ar putea avea nevoie să integreze mai multe tipuri de imagistică sau să se concentreze pe programarea personalizată a dispozitivului, mai degrabă decât doar pe plasarea anatomică a electrodei. În prezent, clinicianii sunt sfătuși să se bazeze pe tehnicile de implantare bine cunoscute, în timp ce continuă să refineze criteriile de selecție a pacienților pe baza profilului clinic și ecocardiografic larg.

Was the targeted placement technique more difficult or time-consuming than standard methods? Nu, durata procedurii și rata de succes au fost similare în ambele grupuri, indicând că abordarea țintă a fost feasibilă fără a adăuga complexitate sau risc.

Did any subgroup of patients benefit from targeted lead placement? Nu nu a fost observat niciun beneficiu constant în subgrupe definite după vârstă, sex, etiologia insuficienței cardiacă sau disecronia electrică sau mecanică de bază.