Poluarea aerului crește riscul de demență și afectează creierul

Particulele fine cauză demența cu corpi Lewy?

Calitatea aerului pe care o respirăm nu influențează doar funcționarea plămânilor și a inimii.

Dovezi științifice noi indică că particulele microscopice din aerul contaminat pot ajunge până la nivelul creierului, unde pot declanșa reacții inflamatorii, induce modificări structurale în țesutul nervos și contribui la scăderea capacităților cognitive.

Mai multe cercetări au stabilit o legătură între expunerea prelungită la poluanți și o probabilitate crescută de a dezvolta forme de demență. Cu toate acestea, specialiștii insistă pe faptul că o corelație nu echivalează cu o relație de cauză și efect direct. Modurile prin care aceste particule afectează sistemul nervos central rămân încă în fază de investigare.

Un cercetare apărută în publicația Frontiers in Toxicology a detectat prezența unor particule extrem de mici, compuse din siliciu, metale și fragmente de plastic, în mostrele de țesut cerebral colectate de la 11 indivizi vârstnici, cu vârste cuprinse între 80 și 91 ani. Analiza a relevat o concentrare ridicată a acestor corpuri străine în bulbul olfactiv, zona responsabilă pentru recepția semnalelor mirosului. S-au identificat, de asemenea, particule în amigdală, structură esențială pentru procesarea emoțiilor și a amintirilor, și în cerebel, care asigură echilibrul și coordonarea mișcărilor. Această distribuție a condus specialiștii la ipoteza că o parte din particule ajunge în creier prin nervii olfactivi, pornind din cavitatea nazală.

O altă rută posibilă este cea prin sânge, după ce particulele inhalate traversează plămânii și intră în circulația generală. În probele studiate s-au constatat, în plus, leziuni la nivelul mielinei, straturile protectoră a axonilor nervoși.

Totuși, încă nu se poate stabili cu certitudine dacă aceste particule sunt cauza directă a modificărilor observate sau dacă au afectat memoria subiecților.

Dimensiunea mică a eșantionului impune o interpretare prudentă a concluziilor.

O altă investigație, care a monitorizat aproape 490.000 de cetățeni britanici pe o perioadă de circa 14 ani, a examinat legătura dintre expunerea la particule fine și probabilitatea de a dezvolta demență. Rezultatele au arătat că persoanele rezidente în zonele cu cele mai mari concentrații de poluanți aveau o șansă cu 14% mai mare de a îmbolnește de demență, față de cei din regiunile cu aer mai curat.

Studiul s-a axat pe particulele PM2.5, a căror diametru nu depășește 2,5 micrometri. Din cauza dimensiunilor reduse, aceste particule pot pătrunde adânc în adâncul plămânilor, iar o parte din ele ajunge ulterior în fluxul sanguin.

Analizele cu imagini medicale au scos la iveală și o corelație între expunerea la poluare și scăderea volumului total al creierului, precum și a unor zone specifice implicate în memorie și procesarea informațiilor noi.

Cercetătorii presupun că contactul prelungit cu particulele fine poate grăbi procesul de îmbătrânire a organismului și dispariția de masă cerebrală, ceea ce mărește șansele de apariție a demenței. Totuși, acest studiu nu dovedește o cauzalitate directă. O explicație plauzibilă este că aceste particule stimulează răspunsuri inflamatorii și stres oxidativ, fenomene care pot deteriora celulele și vasele sanguine ale creierului.

Într-un experiment pe șoareci, echipa de cercetare a evaluat efectele a trei surse de poluare: gazele de eșapament ale motoarelor diesel, fumul provenit din arderea lemnului și praful colectat în zona prăbușirii turnurilor World Trade Center din New York. Atât emisiile motoarelor, cât și praful din New York au generat schimbări similare în creierul animalelor, cu impact asupra activității a peste 1.200 de gene. Printre aceștia se numără genele responsabile de răspunsul inflamator și de metabolizarea beta-amiloidului, proteina care formează plăcile tipice bolii Alzheimer. Deoarece ambele surse conțineau niveluri ridicate de metale, autorii sugerează că aceste elemente ar putea explica parțial asemănările observate.

Cu toate acestea, concluziile provin din studii pe animale și nu pot fi transpuse automat la ființele umane. În plus, expunerea de cinci ore în experiment nu corespunde contactului zilnic și prelungit cu poluanții din viața cotidiană.

Expunerea la particule fine pare a fi legată și de demența cu corpi Lewy, una dintre cele mai răspândite forme de demență după boala Alzheimer.

Această afecțiune se manifestă prin oscilații ale atenției, halucinații vizuale și simptome motorii precum încetinirea mișcărilor, rigiditatea mușchilor și tremurul, simptome comune și în boala Parkinson.

Fumatul în casă: un risc pentru sănătate!

Patologia se caracterizează prin depunerea anormală a proteinei alfa-sinucleină în interiorul neuronilor. Acești depozite, cunoscute sub denumirea de corpi Lewy, compromit funcționarea celulelor nervoase.

Un studiu apărut în 2025 în revista Science a analizat datele privind spitalizările a 56,5 milioane de americani, acoperind perioada dintre 2000 și 2014.

Rezultatele au arătat că în zonele cu niveluri mai ridicate de particule PM2.5, numărul internărilor pentru demență cu corpi Lewy sau pentru demența asociată bolii Parkinson a fost mai mare.

Pentru fiecare creștere de circa 4,1 micrograme pe metru cub a concentrației medii anuale de PM2.5, cercetătorii au calculat o probabilitate cu 12% mai mare de a dezvolta demență cu corpi Lewy și o șansă cu 17% mai mare de a ajunge la diagnosticul de demență asociată bolii Parkinson.

Pentru a aprofunda înțelegerea acestei legături, cercetătorii au expus șoareci la particule fine la fiecare două zile, pe o durată de zece luni. Ulterior, au constatat acumulări anormale de alfa-sinucleină, dispariția unor neuroni, scăderea volumului cerebral și o deteriorare a funcțiilor cognitive.

Acești descoperiri indică că poluarea ar putea fi un factor contribuitor la procesele care duc la boli neurodegenerative, deși sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili exact mecanismele și impactul asupra oamenilor.

Organizația Mondială a Sănătății propune ca media anuală a concentrației de particule PM2.5 să nu depășească 5 micrograme pe metru cub de aer. Diminuarea expunerii la poluare este o măsură esențială pentru menținerea sănătății generale, inclusiv a celei a creierului. Mai jos sunt prezentate câteva acțiuni practice care pot reduce contactul cu particulele fine:

În timpul gătitului, este recomandat să se ventileze spațiul. Porniți hota înainte de a începe prepararea mâncării, ideal una care evacuează aerul în exterior, și lăsați-o să funcționeze câteva minute după terminarea gătitului. Procesul de prăjire generează particule fine în interiorul locuinței.

Evitați fumatul țigărelor în interiorul casei. Fumatul în închis este una dintre cele mai mari surse de particule fine în locuințe.

Întrețineți filtrele aparatelor. Curățați sau înlocuiți filtrele sistemelor de aer condiționat și ventilație, conform instrucțiunilor producătorului. Un purificator de aer echipat cu filtru HEPA poate scădea semnificativ concentrația particulelor din camera în care funcționează.

Alegeți traseele de plimbare cu grijă.

Pentru activități în aer liber, precum plimbările sau alergarea, preferați parcurile și străzile lăturalnice, departe de fluxul intens de trafic.

Monitorizați calitatea aerului. Valorile pot fi verificate pe platforma Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, accesibilă la calitateaer. ro.

Când nivelul de poluare este ridicat sau când există fum de incendii, este bine să limitați efortul fizic în exterior.

O alimentație echilibrată, activitatea fizică regulată și controlul tensiunii arteriale, al glicemiei și al nivelurilor de colesterol constituie alte măsuri esențiale pentru protejarea sănătății creierului.