Prevenția cardiovasculară în România: tratamentul acut nu reduce riscul pe termen lung, spune Dr. Ovidiu Mitu

Ce trebuie să știe medicii din România?

Deși majoritatea medicamentelor recomandate în conformitate cu recomandările internaționale sunt disponibile în România, identificarea pacienților cu risc cardiovascular, atingerea obiectivelor de colesterol LDL și menținerea tratamentului pe termen lung rămân provocări importante. O să-ți spun ceva.

Ovidiu Mitu, participant la Congresul Internațional de Experți în Lipiduri (ILEP) din 2026, atrage atenția asupra inerției terapeutice, aderării scăzute și a necesității de a îmbunătăți prevenirea cardiovasculară primară și secundară.

Congresul International Lipid Expert Panel (ILEP), organizat la Varșovia din 2-3 octombrie 2026, a adunat peste 400 de experți din peste 40 de țări pentru a discuta cele mai recente recomandări privind gestionarea lipidelor, evaluarea riscurilor cardiovasculare și strategiile de prevenire.

Printre teme centrale se numără noile orientări internaționale, tratamentele combinate cu hipolipemie, rolul lipoproteinei (a), riscul cardiovascular rezidual și dificultățile în practica medicală de zi cu zi.

Pentru medicii din România, concluziile reuniunii sunt relevante în principal având în vedere diferența dintre recomandările științifice și rezultatele obținute în practica clinică. Ovidiu Mitu, cardiolog primar, medic de cardiologie intervențională, explică de ce prevenirea cardiovasculară nu poate fi limitată la tratarea evenimentului acut și de ce identificarea timpurie a riscului, ajustarea tratamentului și urmărirea pacientului după eliberare trebuie să devină priorități.

În cel mai scurt timp posibil, în cel mai scurt timp posibil Congresul ILEP este adresat medicilor interesați de dislipidemie, evaluare și stratificare a riscului cardiovascular și prevenire primară și secundară.

Pe lângă cardiologi, au fost implicați specialiști în diabet, medicină internă și nutriție.

Este de o importanță deosebită pentru noi din Europa Centrală și de Est, deoarece nu se limitează la prezentarea de orientări, ci încearcă să le pună în fața realității în practică - cu registre, cu date 'reale' și cu experiența țărilor care au sisteme de sănătate comparabile cu ale noastre, subliniază dr.

Ediția din acest an a avut loc la câteva luni de la publicarea Guidului american ACC/AHA 2026 privind gestionarea lipidelor și actualizarea Guidului european ESC/EAS 2025.

Cine s-a mai implicat pe lângă cardiologi?

O parte importantă a discuțiilor a avut legătură cu modul în care recomandările pot fi aplicate în mod concret în domeniul îngrijirii pacienților.

Una dintre concluziile cheie poate fi resumată prin următoarea formulă: Asigurarea trece de la o singură valoare a colesterolului LDL la o expunere cumulată pe tot parcursul vieții.

De aceea, argumentul pentru tratamentul combinat cu hipolipemiant a fost inițiat la început la pacienții cu risc foarte ridicat, inclusiv imediat după sindromul coronarian acut, mai degrabă decât la o escaladare treptată, care în practică adesea tind să se oprească la primul pas, explică medicul. O altă problemă importantă a fost evaluarea riscului dincolo de colesterolul LDL, luând în considerare inflamația, trigliceridele și interacțiunile dintre bolile cardiovasculare, diabetul, obezitatea și bolile renale cronice.

În acest context, lipoproteinele (a) ar trebui să joace un rol mai important în evaluarea riscului cardiovascular. Atât orientările europene cât și cele americane recomandă cu tărie să fie determinate cel puțin o dată pe viață.

Nu există încă o terapie specifică aprobată cu beneficii clinice asupra evenimentelor cardiovasculare, dar o creștere a valorii schimbă setarea de risc și intensitatea cu care tratăm alți factori de risc, spune dr.

În opinia medicului, abordarea riscurilor cardiovasculare este în prezent relativ uniformă la nivel european, iar România se aliniază cu orientările Societății Europene de Cardiologie. Cu toate acestea, apar diferențe importante în ceea ce privește aplicarea recomandărilor și consecvența tratamentului.

Deși avem în prezent și majoritatea medicamentelor recomandate disponibile în România, avem tendința să subestimăm riscul și să nu fim atât de agresiv în ceea ce privește tratamentul recomandat.

Problemele clinice sunt similare în întreaga regiune, nu aș spune că România este un caz izolat, spune dr. Ovid mitul.

Alte țări din regiune au început să dezvolte programe naționale de detectare timpurie a hipercolesterolemiei familiare, prevenire cardiovasculară, screening pediatric și colectare de date pentru monitorizarea pacienților.