Provocările majore aduse de astmul sever și BPOC sistemului medical

Ce dificultăți întâmpină pacientul român cu astm sever?

Impactul devastator al astmului sever și BPOC asupra infrastructurii sanitare

Publicat pe 02.10.2026, ora 12:53. Urmărește Digi24 în Google Discover.

O agravare a bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC) sau a astmului sever nu se limitează la simptomele respiratorii dificil de stăpânit.

Aceste evenimente clinice pot declanșa o cascadă de consecințe, incluzând apeluri frecvente la secțiile de gardă, internări prelungite, pierderea zilelor de muncă prin concediu medical și restricții semnificative în activitățile cotidiene ale celor afectați.

Când identificarea afecțiunii întârzie sau când patologia nu este gestionată cu rigurozitate, crizele acute tind să se repete, erodând calitatea vieții bolnavilor și impunând o sarcină suplimentară considerabilă asupra resurselor sistemului de sănătate.

Consecințele acestor evenimente medicale se extind dincolo de perimetrul consultului clinic. Fiecare exacerbare și fiecare episod de spitalizare generează cheltuieli majore pentru bugetul statal, în timp ce lipsa de la locul de muncă, perioadele de recuperare și scăderea randamentului profesional creează o povară financiară grea pentru pacienți, familiile acestora și întreaga comunitate.

În această ecuație complexă, detectarea timpurie a simptomelor, selectarea protocolului terapeutic adecvat și supravegherea regulată devin factori decisivi.

Un individ care primește un diagnostic la momentul oportun și este monitorizat constant are probabilități mult mai mari de a-și menține patologia stabilă, evitând astfel crizele majore.

Din perspectiva administrației sanitare, o administrare eficientă a bolilor respiratorii cronice se traduce printr-o reducere a fluxului de pacienți către urgențe, o scădere a numărului de internări și o optimizare a resurselor alocate tratării complicațiilor secundare.

Complicații și riscuri asociate BPOC

La nivel global, bronhopneumopatia obstructivă cronică afectează circa 392 de milioane de indivizi¹, plasându-se pe locul trei printre cauzele principale de deces, cu aproximativ 3,4 milioane decese anuale. În spațiul românesc, statistica indică faptul că aproximativ 8,3% din totalul populației poartă un diagnostic de BPOC. Dintre cei înregistrați în evidențele spitalicești, 74% sunt pensionari, categorii de persoane care, în multe situații, dispun de venituri restrânse.

Detectarea timpurie și supravegherea continuă reprezintă pilonii fundamentali pentru stăpânirea patologiei și prevenirea deteriorării sale.

Identificarea persoanelor din categoriile vulnerabile, aplicarea mai riguroasă a testelor de spirometrie și integrarea medicilor de familie în procesul de depistare timpurie pot accelera procesul de diagnostic și facilitarea inițierii rapide a terapiei optime.

Identificarea persoanelor din categoriile vulnerabile

Astmul sever: o realitate subestimată și tratată inadecvat

Pe teritoriul României, aproximativ un milion de cetățeni conviețuiesc cu astm, iar între 4 și 10% dintre aceștia prezintă forma severă a afecțiunii.

Astmul se numără printre tulburările respiratorii care cunosc cea mai rapidă expansiune la scară planetară, iar varianta sa severă constituie o problemă majoră de sănătate publică, datorită costurilor directe și indirecte generate.

Traseul parcurs de un pacient român cu astm sever este frecvent marcat de dificultăți multiple: de la absența unui diagnostic corect și prompt, până la accesul întârziat la metode terapeutice avansate și la utilizarea excesivă a corticosteroizilor orali (CSO). Fiind subdiagnosticat și tratat sub standard, astmul impune o povară grea atât pentru bolnavi, cât și pentru mediul familial, fiind asociat cu o morbiditate ridicată la toate categoriile de vârstă.

O formă necontrolată a bolii se traduce printr-o calitate a vieții inferioară, absențe mai frecvente de la muncă, stări de anxietate și o presiune suplimentară asupra spitalelor, determinată de internările repetate și vizitele constante.

Direcționarea prin ghidurile internaționale

Protocolurile terapeutice internaționale furnizează orientări precise pentru administrarea ambelor patologii, de la etapa de diagnosticare precoce și evaluarea completă a pacientului, până la selecția tratamentului și monitorizarea pe termen lung. În cazul astmului sever, accentul cade pe definirea unor criterii diagnostice clare și pe o abordare personalizată a managementului, în vreme ce pentru BPOC, ghidurile susțin implementarea terapiilor care au demonstrat beneficii concrete în reducerea numărului de exacerbări și a ratei mortalității la pacienții care îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

Pentru bolnavi, respectarea instrucțiunilor medicului și administrarea corectă a medicamentelor conform prescripției sunt cruciale pentru menținerea stabilității clinice și minimizarea riscului de agravare. În momentele în care eficacitatea terapiei curente scade, este imperios necesară reevaluarea planului de tratament în colaborare cu medicul curant.

Surse: 1. https://goldcopd. org/digital-gold-report/ 2.

Rehman A, et al. J Pak Med Assoc 2018;68:1823–1827; 3.

Nunes C, et al. Asthma Res Pract 2017;3:1; 4.

Global Initiative for Asthma 2024 5. Calhoun W, et al.

J. Allergy Clin Immunol.