Reacția organismului la alcool poate semnala riscul de Alzheimer

Cine este mai expus riscului de demență după un pahar de vin?

Roşeşti după un pahar de vin? Cercetătorii au descoperit că această reacţie aparent inofensivă poate ascunde un risc major de demenţă şi Alzheimer.

Consumul excesiv de alcool etilic a fost mult timp asociat cu un risc crescut de Alzheimer. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă cred acum că oamenii ale căror feţe se înroşesc după ce beau alcool sunt deosebit de vulnerabili. Un studiu recent la Universitatea din Florida a analizat modul în care un compus toxic rezultat din descompunerea alcoolului schimbă creierul la nivel celular.

Cercetătorii s-au concentrat pe acetaldehidă şi pe o variantă genetică strâns legată de această reacţie de înroşire a feţei. Ce este ascuns în spatele „Sindromul feței roșii” Gena responsabilă, numită ALDH2X2, oferă instrucţiunile necesare pentru producerea unei enzime. Rolul său este crucial: transformă acetaldehida în acetat, o substanță mai puțin toxică pe care organismul o poate elimina cu ușurință.

Dar unii oameni poartă o versiune defectă a acestei gene, cunoscută sub numele de ALDH2X2. Din acest motiv, ei elimină acetaldehida mult mai lent. Compusul toxic se acumulează în organism şi declanşează simptome imediate: înroşirea feţei, greaţă, dureri de cap şi bătăi rapide ale inimii. În experimente, specialiştii au folosit şoareci modificaţi genetic cu această variantă.

Scopul a fost de a observa modul în care toxicitatea acetaldehidei umfla creierul și accelerează patologia ta, un indicator clasic al bolii Alzheimer.

Oamenii care poartă această variantă au dificultăţi în eliminarea eficientă a acetaldehidei.

Acest compus toxic persistă ca un oaspete neinvitat și hrănește inflamația și stresul oxidativ în tot corpul, inclusiv în creier. Deși prezența acestei variante nu înseamnă că o persoană este destinată să dezvolte Alzheimer, aceasta poate înclina echilibrul către îmbătrânirea accelerată și neurodegenerare. Riscul este imens mai ales în cazul celor care consumă alcool cronic și excesiv, explică Nagalakshmi Balasubramanian, autorul principal al studiului, potrivit NewsWise.

Ea a adăugat că consumul ridicat, definit în general ca fiind mai mult de 8 băuturi pe săptămână pentru femei sau 15 pentru bărbați, lasă o amprentă de durată asupra sănătății creierului.

Cine riscă cel mai mult să dezvolte Alzheimer după un pahar de vin?

Semnalele de alarmă apar cu mult înainte ca pierderea memoriei să fie prezentată la reuniunea anuală a Societăţii de Cercetare a Alcoolului. Dincolo de riscuri, medicii au vrut să ştie dacă stimularea activităţii enzimei ALDH2X2 poate ajuta la combaterea leziunilor cerebrale. Identificarea timpurie a acestor steaguri roșii moleculare poate deschide calea pentru terapii vizate înainte ca deteriorarea creierului să devină ireversibilă.

Consumul cronic de alcool poate accelera îmbătrânirea biologică a creierului și poate aprinde mecanisme specifice bolii Alzheimer. Alcoolul declanşează inflamaţia şi disfuncţia metabolică. În același timp, contribuie la depresie, anxietate și izolare socială, schimbări care apar adesea ca primele semne de avertizare ale bolii. În multe cazuri, degradarea este vizibilă cu mult înainte de pierderea memoriei. Când vine vorba de protejarea creierului, cunoașterea este putere, subliniază Balasubramanian. Prevenirea rămâne cea mai bună armă.

Nu este singurul studiu care îndeamnă moderaţia.

Datele recente colectate de la peste 550.000 de persoane de la universităţile Oxford, Cambridge şi Yale arată o legătură clară între stilul de viaţă şi demenţă.

Atât cei care nu beau deloc, cât şi cei care nu beau deloc şi cei care nu beau deloc au avut riscuri mai mari de demenţă decât cei care beau ocazional.

Cu toate acestea, în cazul non-susţinătorilor, medicii explică statisticile prin faptul că persoanele aflate deja în stadiile incipiente ale bolii tind să renunţe complet la alcool. Un consens major al experţilor mondiali confirmă o realitate importantă. Aproape jumătate din demenţa globală poate fi prevenită sau întârziată. Cheia este de a combate 14 factori de risc modificabili, de la fumat și alcool în exces, la singurătate și sedentar.

Recomandările medicale actuale recomandă ca adulţii să nu depăşească 14 unităţi de alcool pe săptămână.