Rolul crucial al radiologiei în salvarea de vieți și depistarea precoce a bolilor

Screeningul cancerului este al doilea pilon al campaniei?

Imaginea medicală și radiologia joacă un rol determinant în prelungirea duratei de viață a pacienților, facilitând detectarea bolilor încă din fazele inițiale ale evoluției acestora.

În intervalul cuprins între 28 septembrie și 4 octombrie 2026, Societatea Europeană de Radiologie, cunoscută sub acronimul ESR, organizează pe teritoriul Uniunii Europene o campanie amplă dedicată Săptămânii de Screening.

Motto-ul adoptat pentru această inițiativă este „Radiologia salvează vieți. Supuneți-vă screeningului”.

Obiectivul principal al demersului constă în intensificarea gradului de informare a populației cu privire la importanța prevenirii și a identificării precoce a patologiilor, punând în valoare contribuția vitală a specializării radiologice și a tehnicilor de imagistică medicală.

Pe plan local, acțiunea europeană nu este, pentru moment, susținută printr-o campanie națională de anvergură similară în România.

Totuși, Martin Bikfalvi, profesor în domeniul Radiologiei și Imagisticii Medicale, director general al societății GREEN SPLID SRL și membru activ al ESR, consideră esențial ca mesajul central al campaniei să ajungă și la cunoștința cetățenilor români.

Ateroscleroza reprezintă una dintre cauzele majore ale acestor afecțiuni. În acest proces, depozitele de grăsimi, cunoscute sub denumirea de plăci, se acumulează progresiv pe pereții interiori ai arterelor. Evoluția acestei condiții poate dura ani de zile fără a genera simptome perceptibile, ceea ce permite bolilor cardiovasculare să se instaleze și să progreseze înainte ca pacientul să își dea seama că organismul său prezintă anomalii.

Patologia cardiacă poate avansa în mod silențios, lipsită de manifestări clinice evidente. Prin urmare, cunoașterea valorilor tensiunii arteriale, a colesterolului și a glicemiei constituie un pas crucial în direcția auto-monitorizării.

În situațiile în care medicul indică necesitatea unor verificări suplimentare, investigațiile imagistice au capacitatea de a releva modificări cardiovasculare chiar înainte ca simptomele să se manifeste clinic.

Al doilea pilon al campaniei se concentrează pe screeningul cancerului de sân. Această patologie apare atunci când celulele anormale din țesutul mamar încep o multiplicare necontrolată, ducând la formarea unei tumori. Procesul malign poate debuta în diverse regiuni ale sânului, existând multiple tipuri distincte de cancer mamar. La nivel global, cancerul de sân rămâne forma cea mai frecventă de diagnosticare a neoplasmelor maligne la femei.

Datele din anul 2022 indică faptul că aproximativ 605.000 de femei au primit acest diagnostic în Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, dintre care circa 375.000 în cadrul statelor membre ale UE-27.

Proiecțiile statistice sugerează că aproximativ o femeie din 11 din UE-27 va dezvolta cancer mamar înainte de a atinge vârsta de 74 de ani.

Deși probabilitatea de a contracta această boală crește semnificativ odată cu îmbătrânirea, ea nu este exclusiv o problemă a vârstei mature, putând afecta și femei tinere.

Aproximativ 20% din totalul cazurilor de cancer mamar raportate în Europa apar la femei cu vârsta sub 50 de ani.

Mamografia se dovedește a fi o metodă extrem de eficientă, capabilă să evidențieze modificări suspecte înainte ca acestea să devină vizibile la inspecție sau palpabile la atingere. În funcție de profilul individual de risc și de densitatea țesutului mamar, specialistul poate prescrie suplimentar ecografii sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM).

Al treilea domeniu abordat este screeningul cancerului pulmonar.

Ultimul pilon vizează screeningul cancerului de prostată?

Neoplasmul pulmonar se formează când celulele anormale din plămâni sau căile respiratorii intră într-o fază de creștere haotică. Deși există diverse clasificări, cele două categorii dominante sunt cancerul pulmonar non-micocelular, care acoperă aproximativ 80% din cazuri, și cancerul pulmonar micocelular. Această boală reprezintă una dintre cele mai mari provocări oncologice cu care se confruntă continentul european.

Ea este principala cauză de mortalitate atribuită cancerului în Europa, generând mai multe decese decât cancerul de sân, de colon și de prostată combinate. Fumatul rămâne cel mai puternic factor de risc, fiind asociat cu peste 80% din cazurile de cancer pulmonar. Cu toate acestea, boala poate lovi și persoanele care nu au fumat niciodată.

Alți factori de mediu contribuie la creșterea riscului, inclusiv poluarea aerului, expunerea la radon (un gaz radioactiv natural, invizibil și inodor, prezent în aproape toate rocile și solul), azbestul (o fibră minerală toxică, rezistentă la temperaturi ridicate, folosită istoric în materialele de construcție) și alte expuneri profesionale sau ambientale.

O dificultate majoră în gestionarea cancerului pulmonar este faptul că acesta se poate dezvolta fără simptome clare. La momentul apariției semnelor clinice, boala se află adesea într-un stadiu avansat. Detectarea precoce oferă acces la mai multe variante terapeutice și crește considerabil șansele de succes al tratamentului. Tomografia computerizată realizată cu doză redusă de radiații permite identificarea cancerului pulmonar într-o fază timpurie, anterior manifestării simptomatice. Programul de screening este destinat persoanelor eligibile, cu accent pe cele cu risc crescut determinat de vârstă și istoricul de fumat.

Ultimul pilon al campaniei vizează screeningul cancerului de prostată.

Această afecțiune survine când celulele anormale din prostată intră într-o proliferare necontrolată. Prostata este o glandă de dimensiuni reduse, specifică sexului masculin, poziționată imediat sub vezica urinară. Evoluția cancerului de prostată poate fi lentă, existând posibilitatea ca boala să nu genereze niciodată complicații grave.

Totuși, anumite forme agresive cresc rapid și au capacitatea de a metastaza în alte organe.

În rândul bărbaților europeni cu vârsta peste 50 de ani, cancerul de prostată este tipul de cancer cel mai frecvent diagnosticat și rămâne o sursă majoră de mortalitate oncologică.

În anul 2018, aproximativ 107.000 de bărbați din Europa au decedat în urma acestei patologii.

Provocarea specifică cancerului de prostată rezidă în lipsa simptomelor vizibile în stadiile incipiente. Detectarea timpurie, înainte de diseminarea bolii, îmbunătățește dramatic perspectivele de vindecare.

Procesul de evaluare pornește de la analiza riscului individual și măsurarea markerului PSA. Dacă sunt necesare investigații adiționale, examinarea prin IRM poate localiza zonele suspecte și poate ghida necesitatea și direcția unei biopsii.

Radiologia nu se limitează la simpla capturare a imaginilor.

Prin utilizarea radiografiei, mamografiei, ecografiei, tomografiei computerizate și a imagisticii prin rezonanță magnetică, disciplina contribuie activ la identificarea bolilor înainte de debutul simptomelor, la stabilirea rapidă și precisă a diagnosticului, la evaluarea extensiei afecțiunii, la selecția și monitorizarea terapiei, precum și la creșterea probabilității de intervenție chirurgicală sau medicală într-un stadiu timpuriu.

Screeningul nu implică realizarea nejustificată a unui număr mare de investigații. El presupune identificarea corectă a persoanelor eligibile, analiza factorilor individuali de risc și selectarea examenului adecvat, efectuat la momentul optim. Nu este recomandat să așteptați manifestarea simptomelor pentru a consulta medicul.

Este util să discutați cu specialistul despre factorii de risc personali, controalele preventive și programele de screening potrivite profilului dumneavoastră. Depistarea precoce se traduce prin tratamente mai puțin agresive, o gamă mai largă de opțiuni terapeutice și șanse superioare de vindecare completă.

Informații suplimentare despre campania Societății Europene de Radiologie pot fi găsite în secțiunea dedicată Săptămânii de Screening UE.

Este de menționat că persoanele prezentate în materialele vizuale ale campaniei sunt generate prin inteligență artificială.