România, expusă la temperaturi extreme, îngrijă sănătatea

Expertul analizează impactul climatic asupra sănătății!

Valentin Veron Toma, specialist în psihatrie și antropologie medicală, spune că statul român nu are în prezent capacitatea necesară de a gestiona sistematic aceste riscuri. Pentru a reduce numărul de decese și îmbolnăviri legate de schimbările climatice, țara are nevoie urgentă de politici clare și strategii de intervenție.

Valentin Veron Toma, doctor în științe medicale și antropolog medical la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” din Academia Române din București, a oferit o analiză detaliată a impactului climatic asupra sănătății. Interviul a avut loc în cadrul unei exclusivități realizate de Academia de Sănătate, împreună cu DC Medical și DC News.

Expertul a evidențiat că România se numără printre statele europene puternic afectate de evenimentele meteo extreme, iar necesitatea unei reacții rapide este demonstrată prin datele recente.

Anul trecut s-a redactat un document strategic dedicat consecințelor valurilor de căldură asupra organismului uman. Acest material a fost transmis atât către instituțiile naționale, cât și către partenerii de la nivelul Uniunii Europene. Am finalizat anul trecut un raport de politici publice care analizează efectele caniculei asupra sănătății.

L-am prezentat ministrei sănătății de atunci, dar am dus documentul și la Bruxelles, în cadrul rețelei europene a Consiliilor Consultative.

Astfel, am informat toate statele membre UE despre situația din România, demonstrând că zona noastră este una dintre cele mai grav afectate de fenomenele care influențează sănătatea, comparabilă sau chiar mai severă decât alte regiuni europene, a relatat dr.

Valentin Veron Toma.

O altă problemă majoră identificată de specialist este creșterea numărului de decese care ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi intervenit mai devreme.

„Indicatorul mortalității prevenibile prin măsuri timpurii este în ascensiune la noi în țară”, a subliniat medicul.

În această dinamică, temperaturile nerezonabile exercită o presiune suplimentară asupra infrastructurii sanitare, afectând în mod disproportional grupurile de persoane vulnerabile.

Fenomenele climatice nu sunt o problemă izolată doar pentru România, ci pentru întregul continent.

Dr. Toma atrage atenția asupra vitezei cu care Europa se încălzește, un proces care depășește media globală.

Un pas făcut, dar mai mult e nevoie!

Rata de încălzire a Europei este dublă față de restul lumii, iar România urmează aceleași tendințe.

Observăm anual depășirea recordurilor de temperatură.

Anul 2023 a marcat un vârf, 2024 a depășit valorile din 2023, iar prognozele indică faptul că 2026 va depăși 2025, continuând seria de ani cu intensitate crescută a temperaturilor extreme, a explicat expertul.

Din punctul de vedere al specialistului, deficiențele nu se limitează la simpla monitorizare a caniculei. Autoritățile trebuie să dezvolte planuri concrete și strategii de acțiune capabile să intervină preventiv, înainte ca evenimentele extreme să genereze daune majore asupra comunității. Din nefericire, pe plan politic, România este complet nepregătită.

Lipsesc atât strategiile de intervenție climatică, cât și planurile locale pentru prevenirea morbidității și mortalității cauzate de schimbările climatice, a avertizat dr. Toma.

Amenințările nu vin doar din partea valurilor de căldură.

Expertul consideră că statul trebuie să elaboreze instrumente care să acopere o paletă largă de scenarii extreme.

Am semnalat autorităților din sănătate necesitatea unor documente-cadru și planuri operaționale care să ajute cetățenii să gestioneze crizele climatice.

Vorbim nu doar despre caniculă, ci și despre seceta severă, precipitațiile abundente, seismele și incendiile, a menționat doctorul.

Vara din 2026 a adus cu sine noi incidente de incendii în păduri și vegetație în diverse zone ale Europei. Dr. Valentin Veron Toma sugerează că aceste evenimente trebuie integrate în planurile de pregătire națională. Continutul european a fost lovit de focuri de vegetație.

Acestea se vor produce și în România. Fără a intra în alarmism, cred că trebuie să implementăm cât mai repede și sistematic aceste instrumente de protecție.

Noi, cercetătorii, putem oferi suportul științific necesar, având acces la cele mai recente studii internaționale și putând oferi dovezi solide autorităților, a afirmat specialistul.

Pentru ca măsurile de prevenție să fie eficiente, ele trebuie adaptate la realitățile locale. În acest sens, dr. Toma precizează că institutul de cercetare și Consiliul Consultativ sunt deschiși pentru colaborări strânse cu administrațiile locale, asigurând astfel o bază științifică solidă pentru deciziile viitoare.