Sănătate obligatorie la școală: Medicii vor să preia predarea din grădiniță până la liceu

Ce s-a dezbatut la HEALTH FORUM?

Un proiect ambițios își face simțită prezența în sistemul educațional românesc.

Horațiu-Remus Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a lansat o provocare: educația pentru sănătate ar trebui să devină o materie obligatorie, integrată ferm în curriculum de la grădiniță până la clasa a XII-a.

Nu vorbim despre o opțiune suplimentară, ci despre o componentă centrală a programelor școlare, predată exclusiv de specialiști cu expertiză medicală.

Propunerea a fost pusă pe masă marți, în cadrul evenimentului HEALTH FORUM, organizat de DC News Media Group, sub titlul „Vaccinarea pe tot parcursul vieții, o viață fără boli prevenibile prin vaccinare”. Conf. univ. dr.

Horațiu Moldovan a argumentat că metoda actuală, care se limitează la teme izolate sau la anumite clase, nu mai funcționează. Este nevoie de o curriculă solidă, coerentă, care să însoțească copilul pe toată durata formării academice.

„Consider că educația pentru sănătate este vitală și, în calitate de președinte al CNAS, am promovat constant, prin diverse demersuri publice, includerea acestei materii ca fiind obligatorie în școli. Esențial este ca aceasta să nu fie redusă la câteva probleme punctuale, ci să constituie o structură curriculară serioasă, capabilă să instruiască elevii de la grădiniță până la finalul clasei a XII-a”, a precizat liderul casei de asigurări.

Accentul pus pe caracterul obligatoriu al disciplinei a fost reiterat, subliniindu-se că predarea nu trebuie delegată directorilor de școală, profesorilor de matematică sau celor de sport, ci trebuie asigurată de profesioniști din sfera medicală.

Ca exemplu de bună practică, au fost invocate țările nordice, unde personalul din sănătate este activ implicat în procesul educativ.

Cine va preda și ce câștigăm?

Întrebarea legitimă este: cine va prelua această sarcină?

Moldovan identifică un potențial uriaș în rândul cadrelor tinere din domeniu. Există mii, chiar zeci de mii de medici proaspăt absolvenți ai Facultăților de Medicină, care dețin deja diploma profesională. La acestea se adaugă zeci de mii de asistenți medicali, formați fie la nivel postliceal, fie la facultățile de Asistență Medicală Generală.

Acești specialiști ar putea prelua responsabilitatea predării, fiecare adaptându-și abordarea în funcție de pregătirea specifică și de grupa de vârstă a elevilor.

Beneficiile preconizate ale introducerii acestei educații încă de la vârste fragede sunt multiple și au un impact pe termen lung asupra sistemului de sănătate.

Președintele CNAS a enumerat printre rezultatele posibile creșterea ratei de vaccinare, prevenirea apariției unor afecțiuni cronice și, implicit, scăderea costurilor asociate tratamentului acestora în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Dacă această inițiativă va fi tratată ca o prioritate națională, România ar putea înregistra o creștere a speranței de viață și o reducere a numărului de cazuri de boli care ar fi putut fi evitate prin prevenție.

Pe lângă aspectele directe legate de sănătatea populației, investiția masivă în prevenție ar deschide calea către modernizarea infrastructurii medicale. Prin reducerea poverii financiare generate de bolile prevenibile, sistemul de sănătate ar putea realoca resursele bugetare pentru a extinde și diversifica pachetele de investigații și terapii avansate.

Liderul CNAS estimează că, în următorii 10, 15 sau 20 de ani, rezolvarea problemelor de bază prin educație și prevenție ar crea spațiu bugetar necesar pentru adoptarea tehnologiilor și tratamentelor moderne, transformând astfel peisajul medical din România.

Astfel, educația pentru sănătate nu este doar o disciplină școlară, ci o strategie economică și socială esențială pentru viitorul sistemului de sănătate.