Spitalele din România la limită: împrumuturi între unități și pacienți cheamă la farmacie

Spitalele în prag de colaps financiar

Situația din secțiile de urgență ale spitalilor din România a devenit alarmantă. Instituțiile medicale trăesc o instabilitate financiară cronică, fiind nevoite să recurgă la împrumuturi reciproce între ele sau, în cazuri extreme, să îndemne pacienții să achiziționeze direct materiile prime și tratamentele necesare. Este o luptă zilnică pentru supraviețuirea bugetară, unde fiecare leu contează enorm.

Când banii nu mai sunt suficienți

În spitale, nu mai vorbim doar de o criză temporară, ci de o realitate cotidiană. Acolo unde fondurile lipsesc, pacienții sunt trimiși la farmacie să cumpe și ei materialele și medicamentele esențiale. Această sarcină poate fi asumată doar de cei cu posibilități financiare. Problema e simțită cu intensitate în secțiile de Terapie Intensivă, precum și în cele dedicate tratamentului infarctului miocardic și al accidentelor vasculare cerebrale (AVC).

Politica și respingerea realității

Ironia este că aceiași actori politici care nu reușesc să se înțeleagă pe scena publică sunt cei care au aprobat un buget considerat insuficient. Ei nu au făcut nimic pentru a schimba obiceiul de a rectifica bugetul abia la mijlocul anului. „Absolut toată clasa politică este responsabilă, deoarece ei ne-au adus în această situație”, a afirmat Viorel Husanu, președintele Sindicatului Sanitas București.

Pacienți trimiși să cumpe singuri

„Există spitale, prefer să nu le nominalizez, care în prezent trimit pacienții să cumpe singuri fețe, materiale sanitare sau chiar medicamente. În lipsa unui buget adecvat, spitalele au ajuns la limita de avarie, fiind nevoite să se împrumute unele de la altele”, a explicat Viorel Husanu. Ministrul Sănătății a încercat să gestioneze temporar criza, dar a doar mutat problemele de la o zonă la alta.

Un buget care scade, cheltuielile care cresc

Bugetul Ministerului Sănătății, semnat de fostul ministru Alexandru Rogobete, este cu 5 miliarde de lei mai mic în acest an comparativ cu cel anterior. Ministerul Finanțelor a justificat aceasta prin necesitatea menținerii țintei de deficit. Cu toate acestea, bugetul a scăzut, în timp ce cheltuielile din spitale continuă să crească, odată cu inflația costurilor pentru materiale sanitare și cu criza carburanților. După opt luni de funcționare, zonele critice ale sistemului s-au epuizat financiar.

Ambulanțele și medicamentele în pericol

„Trebuie să ne gândim că ambulanțele nu se mai pot deplasa, sau la o unitate de primiri urgențe nu se mai pot achiziționa medicamente sau materiale sanitare necesare. Vorbim despre evenimente care nu ar trebui să se întâmple, dar se vor întâmpla dacă nu există finanțare”, a declarat Alexandru Rafila, președintele Comisiei de Sănătate a Camerei Deputaților.

Mutări temporare, probleme persistente

Ministrul interimar a intervenit prin redistribuirea fondurilor, luând bani din alocările destinate medicilor rezidenți pentru luna decembrie sau din programe precum Siguranța Transfuzională și Mama și Copilul. „De unde ai luat bani înseamnă că ai creat un gol, ceva neacoperit. Rectificarea bugetară trebuie să trateze toate problemele de finanțare, inclusiv aceste goluri create prin reașezări”, a precizat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății. Deși spitalele au primit aceste fonduri, acestea le mai ajung cel mult o săptămână.

6 miliarde de lei pentru a închide anul fără datorii

Singurele soluții viabile rămân activarea fondului de urgență sau o rectificare bugetară în Parlament, într-un context în care nu a fost format un nou Guvern. „Orice soluție care asigură resurse este una potrivită”, a comentat Alexandru Rafila. Și la Casele de Asigurări de Sănătate este necesară injectarea de lichidități. „Pentru luna noiembrie avem nevoie de mecanismul rectificării bugetare. Avem nevoie de 6 miliarde pentru luna decembrie ca să putem să încheiem anul fără datorii”, a susținut Horațiu Moldovan, președintele CNAS.

O structură defectuoasă

Criza din sistemul de sănătate este generată și de un mecanism defectuos de finanțare. Deși bugetul alocat sănătății a crescut de cel puțin 5 ori între 2018 și 2026, structura și modul de distribuire a resurselor rămân o provocare majoră pentru toți actorii implicați în asigurarea continuității serviciilor medicale esențiale.