spitalele și ambulanțele sub presiune financiară, „nu ne permitem blocaje

Declarație publicată marți seară!

Sistemul sanitar la limită: șeful Ministerului Sănătății cere planuri financiare imediate

Alexandru Rogobete, în calitatea sa de ministru al Sănătății, a organizat marți o ședință virtuală cu conducerile unităților spitalice și ale serviciilor de urgență, subordonate ministerului. Scopul întâlnirii a fost analiza crizei bugetare și identificarea riscurilor care amenință oprirea serviciilor medicale. În cadrul acestei discuții, oficialul a solicitat o evaluare detaliată a necesarului de fonduri necesare până la închiderea anului. Această cerere vine imediat după ce s-au alocat 150 de milioane de lei suplimentar pentru ambulanțe și unități de primiri urgențe.

Conform estimărilor oficiale, întreaga rețea sanitară necesită aproximativ 11 miliarde de lei pentru a menține funcționarea până la finalul perioadei fiscale curente.

Într-o declarație publicată marți seară, Alexandru Rogobete a confirmat că a analizat împreună cu managerii din toate județele blocajele financiare și măsurile de urgență.

Am examinat împreună punctele critice din spitale și din servicii de urgență, deficiențele de fonduri și acțiunile necesare în următoarele săptămâni.

Alegerile bugetare recente au crescut presiunea pe sistem. În acest context, o oprire a serviciilor nu este opțiune.

Comoditatea pacienților și continuitatea îngrijirilor nu pot fi puse în pericol pentru a atinge ținte de economisire, a explicat șeful ministerului.

Prioritatea imediată, subliniată de Rogobete, este stabilizarea funcționării unităților și identificarea problemelor care cer intervenție rapidă. El a menționat că în săptămâna precedentă s-a suplimentat bugetul serviciilor de ambulanță și al unităților de primiri urgențe cu 150 de milioane de lei. Managerii au confirmat că această inecție a atenuat tensiunea financiară. Ministrul a cerut conducerilor să trimită datele privind necesarul de fonduri până la sfârșitul anului, acoperind cheltuielile cu personal, medicamente și materiale sanitare. De asemenea, s-au solicitat informații despre resursele umane, numărul vehiculelor noi primite în fiecare regiune și capacitatea operațională a flotei de ambulanțe.

„Doresc să înțeleg dificultățile reale ale fiecărei unități

„Doresc să înțeleg dificultățile reale ale fiecărei unități, să detectez blocajele și să acționăm înainte ca deficiențele de bani sau de personal să afecteze îngrijirea pacienților”, a precizat Rogobete.

Șeful Ministerului Sănătății a subliniat că injectarea de fonduri nu este o soluție durabilă și că trebuie găsite surse de finanțare pentru ultimele luni ale anului. Nu putem construi un sistem sanitar stabil bazat doar pe tăieri de cheltuieli.

Avem nevoie de o finanțare previzibilă, de responsabilitate și de decizii adaptate realității din spitale, a adăugat el.

Luni seară, oficialul a estimat că sistemul sanitar românesc necesită între 10,5 și 11 miliarde de lei pentru funcționarea până la finalul anului. Corecția bugetară ar trebui finalizată până la sfârșitul săptămânii viitoare.

Paralel cu criza financiară, Alexandru Rogobete a discutat cu Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România (CMR), despre măsuri privind activitatea personalului medical, conform informațiilor Agerpres. O temă centrală a fost plata pentru gărzile efectuate de medici. Ministrul a prezentat proiectul unui sistem de remunerare progresivă pentru gărzile medicale, incluziv pentru rezidenții. Colegiul Medicilor a exprimat așteptarea implementării acestei inițiative și a subliniat necesitatea unei plăți corecte pentru personalul medical.

Conversația a acoperit și formarea unui grup de lucru pentru soluții legislative în domeniul malpraxisului și elaborarea unei noi legi.

De asemenea, s-au discutat măsuri de sprijin pentru rezidenți, reducerea sarcinilor birocratice și accelerarea proceselor de recunoaștere și echivalare a calificărilor, inclusiv pentru medicii care se întorc din Regatul Unit.

CMR a reafirmat gatașul de a colabora cu Ministerul Sănătății pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru și a calității serviciilor oferite pacienților.