Un aliment ieftin și accesibil poate proteja creierul de Alzheimer și îmbunătăți memoria

Detaliile metodologice ale experimentului sunt esențiale pentru înțelegerea rezultatelor

Un produs alimentar simplu, disponibil în orice magazin de proximitate, ascunde potențialul de a fi un aliat neașteptat pentru sănătatea encefalică. O echipă de specialiști din Țările de Jos a identificat că ingestia zilnică de nuci de pământ poate stimula amintirea verbală și crește fluxul sanguin spre creier. O investigație nouă sugerează, de asemenea, că acest aliment afectează sensibilitatea encefalului la insulină, un proces central pentru funcționarea memoriei și studiat frecvent în contextul patologic al Alzheimer.

Deși nuciile de pământ sunt recunoscute pentru bogăția lor în proteine, lipide nesaturate și fibre, studiile actuale indică că anumite molecule din compoziția lor acționează asupra proceselor biologice care susțin activitatea cerebrală. Cercetătorii de la Universitatea Maastricht au examinat consecințele consumului zilnic al acestui aliment asupra memoriei, hemodinamicii cerebrale și răspunsului hormonal. Concluziile celei mai noi analize, apărute în octombrie 2026 în revistă Food & Function, au fost difuzate și de presa britanică, inclusiv de The Independent.

Investigația a relevat schimbări pozitive în zonele encefalice responsabile de memorie, inclusiv în structura hipocampului, o zonă care suferă cele mai timpurii afectări în cazul bolii Alzheimer.

Detaliile metodologice ale experimentului sunt esențiale pentru înțelegerea rezultatelor. Cercetarea a cuprins 31 de adulți sănătoși, cu vârste cuprinse între 60 și 75 de ani, având o medie de vârstă de aproximativ 67 de ani. Protocolul a fost aleatoriu, controlat și de tip crossover, ceea ce înseamnă că aceiași subiecți au trecut prin ambele faze: una cu consum de nuci de pământ și alta fără. În prima fază, participanții au ingested zilnic 60 de grame de nuci de pământ nesărate, prăjite cu coaja subțire, timp de 16 săptămâni. În faza de control, de aceeași durată, nu au consumat acest aliment. Între cele două perioade s-a intercalat o pauză de opt săptămâni. Pentru a controla doza, cercetătorii au livrat porții cântărite, iar subiecții puteau consuma cantitatea dimineața sau după-amiaza, fie ca o singură razie, fie împărțită în mai multe gustări.

La finalul fiecărei etape, echipa a evaluat funcția cerebrală prin imagistică și teste standardizate.

Un studiu anterior, realizat de aceeași echipă și publicat în 2025 în revista Clinical Nutrition, a analizat impactul consumului de nuci de pământ asupra circulației cerebrale și a performanțelor cognitive. După 16 săptămâni, s-a constatat o creștere de 5,8% a performanței la o probă de memorie verbală, comparativ cu perioada fără consum. Mai precis, subiecții au reușit să recunoască, în medie, cu aproximativ 1,4 cuvinte mai mult într-un test de memorie verbală cu reamintire întârziată. Acest rezultat este relevant deoarece memoria verbală este crucială pentru reținerea și identificarea informațiilor transmise prin limbaj, precum numele persoanelor sau detaliile unei conversații. Totuși, îmbunătățirea a fost limitată la o singură componentă a evaluării cognitive. Nu s-au identificat beneficii semnificative asupra funcțiilor executive sau vitezei psihomotorii. Prin urmare, nu se poate afirma că toate dimensiunile memoriei au progresat cu 5,8%.

Pe lângă modificările cognitive, studiul din 2025 a documentat o creștere a fluxului sanguin cerebral. După perioada de consum, circulația sanguină globală la nivelul creierului a crescut cu 3,6%, comparativ cu perioada de control. În substantia alba, creșterea a atins 4,5%. Hemodinamica cerebrală este esențială pentru transportul oxigenului și nutrienților necesari neuronilor. Odată cu înaintarea în vârstă, schimbările vasculare pot compromite alimentarea cu sânge a anumitor zone cerebrale și pot afecta performanțele cognitive. Cercetătorii presupun că această îmbunătățire a circulației ar putea explica parțial rezultatele observate la testul de memorie verbală. În același experiment, ingestia de nuci de pământ a fost asociată cu o scădere medie de 5 mmHg a tensiunii arteriale sistolice. Aceste concluzii provin dintr-un studiu mic și nu dovedesc că nuciile de pământ pot preveni demența sau afecțiunile cardiovasculare.

Legătura dintre insulină și boala Alzheimer este complexă

Investigația din octombrie 2026 a avut ca scop să clarifice mecanismele biologice din spatele rezultatelor anterioare. Oamenii de știință s-au concentrat pe insulină, un hormon cunoscut pentru reglarea glicemiei, dar care acționează și la nivel cerebral, influențând comunicarea neuronală, învățarea și formarea amintirilor. Cu vârsta, anumite zone ale creierului pot deveni mai puțin receptive la semnalele acestui hormon. Rezistența encefalică la insulină este studiată ca un posibil factor în declinul cognitiv și în boala Alzheimer. Pentru a măsura răspunsul la insulină, s-a administrat hormonul pe cale nazală și s-au monitorizat schimbările de flux sanguin prin rezonanță magnetică. După perioada de consum de nuci de pământ, s-a identificat un răspuns modificat la insulină într-o zonă din emisfera dreaptă, care include regiuni implicate în memorie. Printre structurile identificate s-au numărat hipocampul, girusul parahipocampic și girusul lingual. Autorii interpretează această modificare ca un posibil efect pozitiv asupra sensibilității regionale la insulină.

Totuși, studiul nu a dovedit că nuciile de pământ au îmbunătățit funcționarea tuturor zonelor cerebrale sau că această modificare reduce riscul de Alzheimer.

Legătura dintre insulină și boala Alzheimer este complexă. Această afecțiune se caracterizează prin acumularea anormală a proteinelor beta-amiloid și tau, precum și prin degenerarea progresivă a neuronilor și a sinapselor. În ultimii ani, s-a cercetat intens relația dintre disfuncțiile metabolice, rezistența la insulină și procesele neurodegenerative. Insulina este implicată în modul în care neuronii utilizează energia și comunică între ei. Există dovezi că perturbarea semnalizării insulinei în creier poate fi legată de afectarea memoriei și de anumite schimbări observate în Alzheimer. Totuși, rezistența la insulină nu este singura cauză a bolii. Studiul nou nu a inclus persoane diagnosticate cu Alzheimer și nu a urmărit apariția demenței pe termen lung. Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că un consum zilnic de nuci de pământ poate preveni sau întârzia instalarea bolii. Cercetarea oferă, în schimb, indicii despre unul dintre mecanismele prin care alimentația ar putea influența sănătatea cerebrală în timpul îmbătrânirii.

Compoziția nuciilor de pământ explică parțial aceste efecte. Cercetătorii cred că impactul observat provine din acțiunea combinată a mai multor nutrienți, nu dintr-o singură substanță. Aceste nuci conțin: - Lipide nesaturate, care pot susține sănătatea cardiovasculară atunci când înlocuiesc grăsimile saturate din alimentație. - Proteine vegetale, esențiale pentru menținerea funcțiilor organismului. - Fibre alimentare, implicate în reglarea metabolismului și a sănătății digestive. - Polifenoli, compuși bioactivi cu proprietăți antioxidante. - Vitamine și minerale, inclusiv vitamina E, niacină și magneziu. - L-arginină, un aminoacid folosit de organism pentru sinteza oxidului nitric, o moleculă implicată în dilatarea vaselor de sânge.

Peter Joris, cercetător la Universitatea Maastricht și unul dintre autori ai studiului, a explicat că efectele asupra creierului ar putea fi rezultatul sinergiei dintre lipidele nesaturate, fibre, micronutrienți și substanțele fitochimice. L-arginina are un interes special deoarece oxidul nitric influențează circulația sanguină și anumite procese implicate în învățare și memorie. Deocamdată, nu s-a stabilit care dintre componentele nuciilor de pământ a generat schimbările observate.

Sunt suficiente 60 de grame de nuci de pământ pe zi pentru a preveni Alzheimer? Nu există dovezi că această cantitate poate preveni boala. Cele două cercetări ale echipei din Maastricht au inclus numai 31 de participanți, iar perioada de intervenție a fost de 16 săptămâni. Un interval atât de scurt nu permite evaluarea riscului de demență, o afecțiune care se dezvoltă progresiv, de-a lungul mai multor ani. Mai mult, o altă cercetare randomizată, publicată în august 2026 în Frontiers in Nutrition, nu a identificat îmbunătățiri semnificative ale memoriei sau activității cerebrale după 12 săptămâni de consum de nuci de pământ. Studiul a inclus 30 de adulți vârstnici cu probleme subiective de memorie și factori de risc cardiovascular, dintre care 27 au fost incluși în analiza finală.

Participanții din grupul de intervenție au consumat zilnic 60 de grame de nuci de pământ, dar rezultatele nu au arătat diferențe semnificative comparativ cu grupul de control. Acest contrast subliniază necesitatea a mai multor studii pe termene mai lungi și cu eșantioane mai mari pentru a confirma potențialul preventiv al acestui aliment ieftin și accesibil.