Ziua Internațională a Aerului Curat – Românii subestimă poluarea din casă

Românii cred că aerul din casă e curat, dar se înșelă!

Ziua Internațională a Aerului Curat – Românii subestimă pericolele ascunse în aerul casnic

În ziua de 7 septembrie, când se sărbătorește la nivel mondial Ziua Internațională a Aerului Curat, organizarea Ecovent a dezvăluit rezultatele primului studiu național dedicat percepției privind calitatea aerului din casele românești. Denumit „Barometrul Aerului din Casele Românilor 2026”, cercetarea a fost realizată de MKOR Consulting și a evidențiat o contradicție alarmantă: deși majoritatea respondentilor consideră aerul din locuințe curat și sănătos, experiența lor fizică demonstrează exact opusul.

Studiul, bazat pe un eșantion de 1.000 de persoane vârstă între 18 și 55 de ani, ponderat după gen, vârstă și distribuție geografică conform datelor INS, a fost aplicat între mai și iunie 2026 prin intermediul metodelor CAWI și Panelul MKOR, cu o marjă de eroare de ±3,1% la un interval de încredere de 95%.

Un rezultat central al cercetării arată că 86% dintre români consideră că aerul din casă lor este la fel de curat sau chiar mai curat decât cel din exterior. Această percepție persistă chiar și în fața simptomelor fizice evidente: 43% dintre aceleași persoane raportează probleme precum alergii, dificultăți respiratorii, iritații cutanate, somn perturbat, oboseală cronica și dureri de frecvente, fără să le leagă de aerul pe care îl respiră acasă.

Această deconectare între percepție și realitate nu este cazul, ci reflectă o tendenție mai largă de normalizare a discomfordului, unde simptomele sunt atribuite stresului, oboselii de la muncă sau simplei „viete obișnuite”, în loc să fie analizate ca posibile semnale ale unei calități slabe a aerului interior.

Studiul scoate în evidență o deconectare cognitivă profundă: românii au învățat să tolereze disconfortul fizic și să-l interpreteze ca parte inevitabilă a existenței zilnice. Oboseala de dimineață, chiar și după opt ore de odihnă, nasul care se înfundă fără motiv aparent, praful care se redepune pe suprafețe în câțiva ore după curățenie – toate acestea sunt trecute în categoria „așa e la toată lumea”, fără a fi investigate ca semne de alarmă.

Totuși, datele arată clar că locuința, departe de a fi un refugiu sigur, devine adesea o sursă de expunere la poluanți nocivi.

Conform Agenției Americane pentru Protecția Mediului (EPA), aerul din interior poate fi de până la 5 ori mai poluat decât cel din exterior, iar în locuințele noi sau recente renovate, emisiile volatile din materiale de construcție, mobiliar sau finisaje pot crește concentrația poluanților chimici până la 100 de ori peste nivelul recomandat pentru aerul exterior.

Deși simptomele sunt resimtite, ele nu sunt atribuite aerului. Datele arată că 38% dintre persoanele care experimentă alergii, somn agitat, oboseală sau iritații nu sunt îngrijorați de calitatea aerului din casă, iar dintre aceștia, un impresionant 86% continuă să considere că aerul de acasă este la fel de bun sau mai bun decât cel din exterior.

Explicația, conform studiului, reside în normalizarea cronica a simptomelor: oboseala, alergiile sezoniere sau somnul perturbat sunt văzute ca fenomene naturale ale vieții moderne, nu ca indicatori posibili ai unei calități defecte a aerului pe care îl respirăm.

Astfel, problema nu este una de atitudine ci una de informare: oamenii nu leagă simptomele de aerul interior pentru că nu știu cât de grav poate fi impactul poluării din locuințe.

Această tendință este mai accentuată la tineri. Dintre respondenții din generația Z care raportează probleme sănătățești legate de locuință, 74% descriu simptome personale precum alergii, probleme respiratorii, dificultăți în adormire, somn neodihnitor, oboseală frecventă sau lipsă de energie – o proporție cu 16 puncte procentuale peste media eșantionului.

Această diferență poate rezulta atât dintr-o sensibilitate mai mare la stimulii mediușteni, cât și dintr-o mai mare deschizere în a vorbi despre sănătate, nu neapărat dintr-un aer mai poluat în casa lor.

Totuși, chiar și în această grupă de vârstă, percepția privind aerul casnic răde optimistă: majoritatea consideră că locuința este un mediu sigur, chiar și când trupul le semnalează contrare.

Studiul a identificat și unele din cele mai frecvente observații facute de români în legătură cu mediul casnic. Problema cel mai frecvent raportată este praful care se așază rapid pe mobilă (51%), un fenomen pe care mulți îl atribuie neatenăriei sau curățeniei insuficiente, fără să recunoască că o depunere rapidă de praf poate fi, de fapt, un semn al unei circulații aerice deficitare.

O altă confuzie tehnică widespread este aceea dintre climatizare și ventilație: 30% dintre români crede că aparatul de aer condiționat îmbunătățește calitatea aerului, deși acest dispozitiv doar recirculă aerul deja prezent în cameră, fără a introduce aer proaspăt de afară.

În regiunea București-Ilfov, această proporție urcă la 55%, indicând o neînțelegere mai accentuată a mecanismelor de renovare a aerului în mediul închis.

Această inițiativă marchează o tranziție esențială: de la întrebarea Cum crezi că este aerul din casă?

Când sunt reevaluate în funcție de impactul real asupra aerului, datele arată că 50% dintre gospodării nu folosesc nicio soluție cu efect demonstrat pe calitatea aerului interior, iar 17% se limitează la măsuri cosmetice precum plante de interior, odorizante sau lumânări parfumate – intervenții care pot îmbunătăți percepția olfactivă dar nu elimină poluanții precum compuzii organici volați (VOC), particulele fine sau dioxidul de carbon. O mare parte dintre respondenți (53%) admită că nu știu ce este un sistem de ventilație cu recuperare de căldură, fie că nu au auzit vreodată despre el, fie că îl recunosc doar prin denumire, fără a înțelege funcția sa esențială de a asigura schimbarea continuală a aerului fără pierderi energetice semnificative.

Un specialist în pneumologie a subliniat gravitatea situației: Calitatea bună a aerului pe care îl respirăm este esențială pentru o sănătate optimă pe termen lung. Deși majoritatea dintre noi petrec o mare parte a timpului în mediul casnic, există tendința de a căuta cauzele afecțiunilor respiratorii exclusiv afara locuinței.

Este esențial să înțelegem că expunerea prelungită la alergeni și particule chimice din spațiile închise poate determina modificări structurale ale căilor aeriene, care, pe termen lung, duc la boli cronice precum astmul, bronhopneumopatia cronică obstructivă sau chiar cancerul pulmonar, precum și la o reducere a calității vieții și un creștere a aniului petrecut în boală. Aceste avertismente subliniază necesitatea unei schimbări de perspectivă: aerul din casă nu trebuie văzut doar ca un fond pasiv, ci ca un factor activ al sănătății, care poate susține sau compromette sănătatea în funcție de calitatea sa.

În cadrul sărbătoririi Zilei Internaționale a Aerului Curat, Ecovent a trecut de la întrebări la acțiuni concrete. Pentru a ajuta românii să evaluateze obiectiv calitatea aerului din locuințele lor, organizația a lansat Barometrul Aerului și a distribuit gratuit 1.000 de termohigrometre, instrumente care permit monitorizarea temperaturii și umidității – două dintre cei mai simpli dar esențiali indicați ai confortului și sănătății aerului interior.

Intervalul optim de umiditate relativă este între 40% și 60%. Sub această pragmatică, apar iritații ale căilor respiratorii și ale pielii; deasupra ei, riscul de condensare și apariție de mucegai crește semnificativ.

Distribuția acestor dispozitive se face printr-un formular online disponibil la https://aercurat. ecovent. ro, iar primii beneficiari sunt invitați să înregistreze și să împărtăși datele colectate, transformând percepția în măsurare obiectivă.

Această inițiativă marchează o tranziție esențială: de la întrebarea „Cum crezi că este aerul din casă?” la „Ce arată, de fapt, măsurătorile facute în locuința ta?”. Monitorizarea temperaturii și umidității nu oferă o imagine completă a poluării, dar reprezintă primul pas accesibil spre o conștientizare mai profundă.

De asemenea, este un instrument de educație: prin observarea variațiilor, utilizatorii pot învăța să lege schimbările de mediu cu comportamente precum deschiderea ferestrelor, utilizarea ventilației sau eliminarea surselor de poluanți.

Metodologia studiului „Barometrul Aerului din Casele Românilor 2026” se bazează pe un sondaj cantitativ de utilizare și atitudini, aplicat pe un eșantion național de 1.000 de persoane, selectat pentru a reprezenta diversitatea demographică a României. Eșantionul a fost ponderat după gen, vârstă și distribuție geografică, folosind cele mai recente statistici ale Institutului Național de Statistică (INS). Colectarea datelor a avut loc online, prin intermediul metodelor CAWI (Computer-Assisted Web Interviewing) și Panelul MKOR, în perioada mai–iunie 2026.

Studiul nu a efectuat măsurători fizice ale aerului (cum ar fi concentrația de CO2, particule sau umiditate absolută), ci a analizat percepțiile și comportamentele declarate de participanți.

De aceea, concluziile se referă la atitudini și creșteri, nu la date objective de poluare.

Totuși, pentru a interpreta percepțiile în context, cercetătorii au referit la datele internaționale ale EPA privind raportul dintre poluarea interioră și exterioră, specificând că aceste valori descriu tendințe generale și nu măsurători efectuate în locuințele incluse în studiu.

Despre organizatorii implicați, Ecovent este o companie românească fondată în 2017, specializată exclusiv în soluții pentru îmbunătățirea calității aerului din interior, cu aplicații în spații rezidențiale, comerciale și industriale. Portofoliul ei include echipamente de la peste 30 de mărci internaționale, precum și soluții proprietare sub brandul Evoair, care acoperă domenii precum ventilația cu recuperare de căldură, purificarea aerului, umidificarea și dezumidificarea.

Andrei Agafița, fondator și CEO al companiei, a subliniat scopul studiului: Dorim să ajutăm românii să devină mai conștieniți de importanța calității aerului din interior.

Problema nu este lipsa de preocupare pentru sănătate, ci lipsa de informare.

De asemenea, studiul a beneficiat de expertiza de cercetare a agenției MKOR, o structură inovatoare de piață care îmbinează experiență practică în afaceri, cunoștințe de nivel MBA și analiza de top pentru a oferi perspective detaliate privind tendințele de consum și comportament. Cu un panel propriu de peste 80.000 de respondenți români, MKOR asigură agilitate și metodologică rigor în realizarea proiectelor de cercetare, ajutând clienții să reducă incertitudinea în deciziile de business prin date bine fundamentate și interpretate corect.

Pentru că, la fel ca acestea, aerul este esențial. Și, spre deosebire de multe alte lucruri, nu îl putem înlocui. Trebuie doar să îl înțelegem.