Când începe de fapt Boala Alzheimer?
Boala Alzheimer nu lovește brusc la bătrânețe.
Știri de ultimă oră
Când arsurile la stomac devin un semn al refluxului gastroesofagian
Tadalafil este asociat cu un risc mai mare de glaucom la bărbații tratați pentru prostata extinsă
Speranțe noi în lupta cu Alzheimer: Un medicament experimental arată rezultate promițătoare
Noile scanări ale creierului dezvăluie proteinele Alzheimer în psihoza de la sfârșitul viețiiUn studiu recent realizat de cercetătorii de la Mayo Clinic arată că progresia biologică a acestei afecțiuni începe cu mult mai devreme decât sugerează simptomele clinice.
Schimbările subtile la nivelul creierului și markerii din sânge apar cu zeci de ani înainte ca pierderea memoriei să devină vizibilă.
Oamenii de știință au identificat o fază „ascunsă” care se declanșează, în multe cazuri, încă de la vârsta de 55-60 de ani. Studiul, publicat în Alzheimer’s & Dementia, oferă o cronologie clară a momentelor în care markerii biologici accelerează, oferind indicii vitale pentru depistarea timpurie și prevenție.
Când încep schimbările în creier la bolnavii de Alzheimer?
Cercetarea a analizat datele de la peste 2.000 de participanți și a concluzionat că există două intervale de vârstă esențiale în care riscul accelerează.
În jurul vârstei de 60 de ani, proteina numită amiloid începe să se acumuleze mult mai rapid în creier, formând plăci care blochează comunicarea dintre neuroni.
Tot în această perioadă, declinul cognitiv subtil devine detectabil prin teste specifice.
Între 68 și 72 de ani, semnele de deteriorare provocate de proteina tau și neurodegenerarea generală cresc brusc. Markerii din sânge, precum p-tau, NfL și GFAP, indică o accelerare a procesului de micșorare a creierului, în special în zonele responsabile pentru memorie.
Identificarea acestor momente critice permite medicilor să planifice mai bine intervențiile.
Depistarea timpurie poate salva vieți!
„Acest studiu bazat pe populație oferă o viziune integrată a tiparelor legate de vârstă pentru mai mulți biomarkeri Alzheimer, măsurați prin sânge și imagistică.”
Dr. Jonathan Graff-Radford, șeful secției de Neurologie Comportamentală la Mayo Clinic, subliniază rolul testelor de sânge în identificarea persoanelor potrivite pentru terapii. „Faptul că știm când încep să se schimbe acești biomarkeri ne ajută să stabilim vârstele la care screening-ul de prevenție ar putea avea cel mai mare impact.”
Analizele de sânge au arătat tendințe similare cu scanările cerebrale costisitoare (PET), ceea ce înseamnă că monitorizarea populației ar putea deveni mult mai accesibilă. Depistarea timpurie oferă pacienților și familiilor un avantaj enorm: timpul. Deși în prezent nu există un leac, diagnosticarea în faza „ascunsă” permite accesul la tratamente care pot încetini progresia bolii.
Cercetătorii de la Mayo Clinic avertizează că aceste date reprezintă tendințe generale la nivelul populației și nu prezic cu exactitate evoluția fiecărui individ în parte. Totuși, studiul pune bazele unor noi strategii de screening, inclusiv testarea la vârstele potrivite și monitorizarea evoluției riscului pe parcursul deceniilor.
