Rețelele sociale la 11 ani: un dezastru școlar?!
Un studiu recent aruncă o lumină nouă asupra legăturii dintre vârsta la care copiii intră în lumea rețelelor sociale și performanța lor școlară.
Știri de ultimă oră
De ce aceeași boală se manifestă diferit la femei și bărbați: sexul ca factor cheie în simptome și diagnostic
profilaxia trebuie să ia ținta condițiilor sociale, nu doar alegerile personale
Zgomotul roz îmbunătățește curățarea creierului în timpul somnului
Rujeola la Dhaka: Cinci luni de criză, spitalele pline de copiiSe pare că elevii care încep să navigheze pe aceste platforme la 11-12 ani, adică la debutul gimnaziului, obțin rezultate mai slabe la materiile de bază, precum matematica și citirea, comparativ cu cei care amână această experiență cu câțiva ani.
Diferența, vizibilă la 16 ani, este echivalentă cu o întârziere de aproximativ șase luni în parcursul educațional. Studiul a fost publicat pe 11 august 2026.
Echipa de cercetători, condusă de Dr.
De ce scad performanțele?
Marco Gui de la Universitatea Milano-Bicocca, a analizat peste 5.000 de elevi italieni. Au fost luate în considerare atât obiceiurile de utilizare a rețelelor sociale, cât și rezultatele obținute la testele standardizate. Un aspect crucial al cercetării a fost efortul de a izola impactul rețelelor sociale de alți factori.
Astfel, cercetătorii au ținut cont de rezultatele academice anterioare, de structura familială și de nivelul de educație al părinților, pentru a minimiza influența acestora asupra concluziilor.
Analiza datelor a arătat că, la 13-14 ani, elevii care își făcuseră conturi de social media la 11-12 ani aveau deja rezultate inferioare celor care așteptaseră până la cel puțin 14 ani. Această discrepanță s-a menținut, și chiar accentuat la matematică, până la vârsta de 15-16 ani, în timp ce la limba italiană diferența persista. Interesant este că nu a fost identificat un efect negativ asupra rezultatelor la limba engleză, pe care elevii o studiau ca limbă străină. O posibilă explicație ar putea fi expunerea frecventă la conținut în limba engleză pe platformele sociale, contribuind astfel la îmbunătățirea competențelor lingvistice.
Deși studiul nu demonstrează o cauzalitate directă, el indică o conexiune puternică. Una dintre cele mai semnificative legături identificate a fost frecvența cu care copiii își verificau telefoanele pe parcursul zilei și chiar al nopții.
Care sunt implicațiile?
Gui sugerează că această nevoie constantă de a verifica notificările și noutățile online îi menține pe minori într-o stare de alertă permanentă, afectând capacitatea lor de concentrare asupra activităților din lumea reală, inclusiv temele și studiul.
El a subliniat că această „stare continuă de alertă” îi poate face pe copii „mai puțin prezenți” în mediul familial și mai puțin angajați în activități care necesită atenție și dedicare.
Descoperirile acestui studiu sunt relevante în contextul dezbaterilor actuale privind reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale. Marea Britanie, de exemplu, ia în considerare restricționarea accesului pentru copiii sub 16 ani, urmând exemplul Australiei.
Dr. Gui susține că, pe lângă limitele de vârstă, este esențial să se dezvolte platforme mai sigure și mai puțin adictive.
