Pacienții cu HIV/SIDA, îngrijorați de lipsa medicamentelor după mutarea fondurilor către UPU

Ministrul Cseke Attila a comentat situația subliniind că, într-un context

Problema financiară acută din sistemul de sănătate a generat o tensiune majoră în rândul comunității persoanelor infectate cu virusul HIV, aproximativ 16.000 de pacienți aflându-se în prezent în terapie continuă. Aceștia trăiesc cu teama că, în ultima lună a anului curent, accesul la medicamentele vitale ar putea fi compromis. Anxietatea este alimentată de declarațiile ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila, care a explicat că, pentru a asigura funcționarea unităților de primire urgențe (UPU) și a serviciilor județene de ambulanță, a fost obligat să efectueze o serie de realocări bugetare complexe. Aceste măsuri includ nu doar redistribuții din bugetul propriu al ministerului, ci și mutarea de fonduri între diferite programe naționale.

Știri de ultimă oră

Riscul de COVID lung pentru persoanele cu boli reumatice autoimuneSpitalele pediatrice din Capitală sunt pline de copii bolnavi de virozeFemeia din Australia care își amintește fiecare zi din viață, inclusiv momentele dureroasePediatra din Brașov: „Când copilul e bolnav, cel mai important e să râdă

Conform detaliilor tehnice oferite, sumele implicate sunt considerabile: 56 de milioane de lei vor fi retrase din Programul HIV/SIDA, Programul de Securitate Transfuzională, Programul Mama și Copilul, precum și din Acțiunile Centralizate. Consecința directă este că aceste programe nu vor mai dispune de finanțare în luna decembrie. Pe lângă acestea, au fost decutate și alte tăieri semnificative: 20 de milioane de lei au fost eliminate din Programul Național de Vaccinare, iar încă 42 de milioane de lei vor fi relocati din bugetul destinat salariilor medicilor rezidenți aflați în perioada de pregătire în spitalele aflate sub autoritatea locală. Analiza realizată de specialiștii din Ministerul Sănătății indică faptul că necesarul total de fonduri pentru cheltuielile aferente programelor ministeriale până la finele anului este estimat la 980 de milioane de lei.

Ministrul Cseke Attila a comentat situația subliniind că, într-un context normal, cu un Guvern având puteri depline, deficitul ar fi putut fi mult mai redus. El a menționat posibilitatea de a debloca 10% din Fondul de rezervă, echivalent cu aproximativ 500 de milioane de lei, resurse care ar fi fost disponibile pentru intervenții punctuale. Această veste a stârnit îngrijorarea profundă a pacienților, deoarece o pauză de o lună în administrarea terapiei antiretrovirale poate duce la consecințe clinice severe. Mai mult, întreruperea tratamentului nu afectează doar individul, ci devine o problemă de sănătate publică, deoarece terapia este mecanismul prin care virusul este menținut la nivel nedetectabil.

Risc suplimentar apare din dezvoltarea rezistenței virale la schema de

Fără alocarea de fonduri specifice acestui program, pacienții vor depinde exclusiv de capacitatea financiară a spitalelor, instituții care se confruntă deja cu dificultăți economice majore. În mod obișnuit, medicamentele sunt distribuite lunar pe baza unei rețete, valabilă strict în farmaciile cu circuit închis ale spitalului respectiv. Iulian Petre, directorul executiv al Uniunii Naționale a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), a descris situația drept extrem de gravă. El a explicat că tratamentul acționează ca o barieră, împiedicând multiplicarea virusului; în absența acestuia, virusul se replică, slăbește sistemul imunitar și deschide ușa unor boli oportuniste periculoase.

Risc suplimentar apare din dezvoltarea rezistenței virale la schema de tratament curentă în perioada de pauză. Dacă virusul devine rezistent și la schemele anterioare, medicii vor fi obligați să caute alternative terapeutice noi. Iulian Petre a avertizat că pentru mulți pacienți, opțiunile sunt limitate, deoarece aceștia utilizează deja cele mai recente medicamente disponibile. De aceea, este esențială introducerea în România a noi clase de medicamente pentru a acoperi toate scenariile clinice.

Impactul se extinde dincolo de sănătatea individuală, transformând criza într-o amenințare colectivă. Când virusul se înmulțește necontrolat, devine detectabil în sânge și poate fi transmis pe cale sexuală. Tratamentul antiretroviral reprezintă prima linie de apărare împotriva noilor infecții; odată ce pacienții nu mai au acces la medicamente, viremia lor crește, facilitând transmiterea virusului și invalidând conceptul de „nedetectabil, netransmisibil”. În contextul actual, spitalele rămân singura soluție viabilă pentru obținerea tratamentului în România. Chiar dacă unii pacienți ar fi dispusi să suporte costuri lunare între 2.000 și 3.000 de lei pentru a-și asigura sănătatea pe termen lung, ei nu pot achiziționa medicamentele din farmaciile cu circuit deschis, fiind constrânși să recurgă la circuitul închis spitalicesc.