A amplificat pandemia erodarea încrederii?
Perspectiva asupra vaccinării nu mai poate fi redusă la o simplă rețetă medicală.
Știri de ultimă oră
Cafeaua schimbă bacteriile intestinale și ne îmbunătățește starea de spirit
Copiii care au vindecat de cancer luptă acum cu sănătatea mentală în adulț
O lingură de chimen pe zi: cum poate ajuta la glicemie și ardere de grăsime
Medic: Un singur aliment de consumat săptămânal din octombrieO spune limpede Alexandru Rafila, profesor universitar și președintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, care subliniază că avem nevoie de o înțelegere profundă a resorturilor psihologice și sociale ce modelează atitudinea publicului.
Declarația a fost făcută în cadrul evenimentului HEALTH FORUM, intitulat „Vaccinarea pe tot parcursul vieții, o viață fără boli prevenibile prin vaccinare”.
De ce persistă controversele vechi și scepticismul?
Organizată pe 22 septembrie 2026 de DC Media Group cu prilejul lansării campaniei antiinfluenzare și moderată de jurnalistul Val Vâlcu, dezbaterea a adus în fața publicului provocările actuale ale imunizării, atât fizic, cât și online.
Un lucru e cert: prăbușirea încrederii în vaccinuri nu s-a produs peste noapte și nici dintr-un singur motiv. Pandemia a funcționat doar ca un amplificator pentru tensiunile și temerile care zăceau deja în societate.
Rafila explică faptul că această breșă de comunicare este o problemă cronică, nu una născută odată cu noul coronavirus. Mai mult, transformarea vaccinării într-o obligație rigidă riscă să obțină exact efectul contrar, stârnind și mai multă opoziție. Soluțiile cer o privire de ansamblu, departe de etichetele simpliste.
Cum s-a ajuns de la cozi la reticența generalizată?
Dezbaterile pe marginea vaccinurilor nu sunt o noutate absolută în cariera medicală a lui Rafila. Discuțiile aprinse despre adjuvante, cum este hidroxidul de aluminiu folosit pentru stimularea imunității, au existat dintotdeauna.
Substanțe similare – prezente odinioară și în vaccinurile produse la mult-lăudatul Institut Cantacuzino, astăzi dispărut din producția curentă – conțineau și conservanți precum mertiolatul (derivat de mercur).
Deși știința a demonstrat că urmele infime din aceste elemente nu pun în pericol sănătatea copiilor, controversele au revenit periodic, semn că scepticismul are rădăcini adânci.
Impactul pandemiei a lăsat urme adânci, manifestându-se în două valuri opuse: o panică inițială urmată de o adevărată vânătoare de doze. La începutul lui 2021, imediat ce primele seruri anti-COVID au fost aprobate, românii luau cu asalt centrele de vaccinare, călătorind din Capitală până în orașe precum Suceava doar ca să se imunizeze mai repede.
A acaparat politica seringa?
Acest elan s-a risipit însă pe parcurs, lăsând loc criticilor, teoriilor și suspiciunilor care au schimbat radical modul în care privim utilitatea vaccinurilor.
O altă capcană majoră a fost politizarea imunizării.
Rafila atrage atenția că neîncrederea publică a fost deturnată de mișcări sociale cu agendă politică, care nu s-au bazat pe argumente științifice, ci pe emoții brute.
Este obligativitatea o capcană pentru securitatea națională?
Când dezbaterea devine pur emoțională, Fără o strategie care să atingă coarda sensibilă a oamenilor, nicio reformă structurală a sistemului sanitar nu va reuși să schimbe mentalități.
În noul peisaj social, prevenția poate fi privită drept un pilon de securitate națională, o idee susținută și de deputatul Zakariás Zoltan. Rafila avertizează însă că tonul face muzica.
Dacă legătura dintre imunizare și siguranța statului este comunicată sub formă de constrângere sau forțare, publicul va reacționa defensiv. Rețeta succesului rămâne un mix fin de informare onestă, empatie genuină și politici publice bine calibrate, singurele capabile să repare punțile ruinate ale încrederii.