Brânza ar putea încetini îmbătrânirea creierului, arată un studiu de 12 ani

Cum a analizat echipa datele a 1.600 de indivizi?

Alimentația și sănătatea creierului: ce ne spune noua cercetare de lungă durată

Știri de ultimă oră

Diabetul de tip 1 oferă protecție naturală împotriva mai multor tipuri de cancerVaccinare universală împotriva RSV: cum putem reduce spitalizările la sugarila a treia abatere, medicul pleacă în privat și se desface contractulCoridoarele NHS: eticheta care ascunde o criză de siguranță

Un studiu care a urmărit mai bine de 1.600 de indivizi pe o perioadă de circa 12 ani sugerează că includerea regulată a brânzei în meniu ar putea încetini procesele de degradare a structurilor cerebrale. Autorii, care au publicat analizele în revista Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry și au prezentat datele prin intermediul BMJ Group în data de 1 octombrie 2026, au examinat legătura dintre regimul alimentar și transformările anatomice care afectează creierul pe măsură ce vârsta crește, conform informațiilor difuzate de Science Daily.

În cadrul acestui proiect, cercetătorii s-au concentrat asupra efectelor unei diete specifice, cunoscută sub denumirea MIND, un model nutrițional care îmbină elementele regimului mediteranean cu indicații destinate controlului tensiunii arteriale.

În ansamblu, persoanele care aplicau cu mai mare rigoare acest tip de alimentație au înregistrat o scădere mai lentă a masei cerebrale.

Cu toate acestea, atunci când au analizat fiecare aliment în parte, au ieșit la iveală câteva concluzii care contraziceau așteptările initiale.

Brânza, un factor neașteptat de protecție

Una dintre cele mai remarcabile constatări ale echipei de cercetători a vizat exact consumul de lactate, mai precis al brânzei. Indivizii care consumau cantități mai mari de acest produs lactat au prezentat o scădere mai lentă a volumului materiei cenușii și al hipocampului, o zonă cerebrală critică pentru procesele de memorare și învățare.

În plus, o ingestie mai ridicată de brânză a corelat cu o dilatare mai lentă a ventriculelor cerebrale, acele cavități umplute cu lichid care tind să se mărească pe măsură ce masa neurală se reduce.

De asemenea, s-a observat o prezență mai redusă a hiperintensităților din substanța albă, modificări vizibile prin rezonanță magnetică care pot semnala deteriorarea țesutului.

Această descoperire este cu atât mai intrigantă cu cât, în sine, protocolul MIND sugerează limitarea ingestiei de brânză, la fel ca și a untului, a cărnii roșii, a dulciurilor și a produselor prăjite.

Cu toate acestea, experții subliniază că aceste legături statistice nu demonstrează că brânza protejează direct celulele nervoase sau că previne afecțiunile neurodegenerative.

Metodologia și populația studiată

Pentru derularea acestei cercetări, echipa științifică a analizat datele a 1.647 de adulți cu vârstă intermediară sau avansată, care făceau parte din proiectul Framingham Heart Study Offspring, o amplă inițiativă de cercetare desfășurată pe teritoriul Statelor Unite. La momentul începerii monitorizării, vârsta medie a subiecților era de 60 de ani.

Toți participanții au completat chestionare detaliate privind obiceiurile lor alimentare și au trecut prin cel puțin două investigații prin rezonanță magnetică a creierului, efectuate în intervalul 1999-2019.

Niciunul dintre ei nu prezenta la prima examinare o diagnosticare de demență sau un istoric de accident vascular cerebral. În timpul urmăririi longitudinale, specialiștii au evaluat variațiile volumului total al creierului, ale materiei cenușii, ale materiei albe și ale hipocampului.

Normal, aceste componente suferează transformări odată cu înaintarea în vârstă, iar anumite pierderi de masă neurală sunt legate de scăderea capacităților cognitive și de apariția bolilor neurodegenerative.

Dieta MIND și echivalentul a 2,5 ani de vârstă

În ce privește rezultatele globale, aplicarea strictă a dietei MIND a fost asociată cu o mai lentă progresie a modificărilor structurale cerebrale. Pentru a măsura gradul de respectare a acestor indicații, cercetătorii au folosit un sistem de punctaj care oscilează între 0 și 15 puncte, unde scorurile mai mari indică o aderență mai bună.

Fiecare creștere de trei puncte a fost corelată cu o scădere de aproximativ 20% în viteza de pierdere a materiei cenușii.

De ce sunt cerealele integrale o descoperire surprinzătoare?

Conform autorilor, această diferență se traduce printr-un echivalent de aproximativ 2,5 ani de îmbătrânire cerebrală întârziată, evaluare făcută pe baza transformărilor anatomice vizibile la rezonanța magnetică.

Totodată, cei cu scoruri mai ridicate au înregistrat o dilatare mai lentă a ventriculelor, fenomen care corespunde la aproximativ un an de întârziere a proceselor de îmbătrânire a creierului.

Trebuie subliniat că aceste cifre nu însemnă că dieta prelungește efectiv durata vieții sau că „întinerește” creierul cu 2,5 ani, ci reflectă doar diferențe statistice în ritmul transformărilor structurale.

Alte alimente cu impact pozitiv și negativ

Pe lângă brânza, specialiștii au identificat și alte produse cu efecte favorabile, printre care fructele de pădure și carnea de pasăre. În cazul cărnii de pasăre, s-a observat atât o dilatare mai lentă a ventriculelor, cât și o scădere mai mică a volumului materiei cenușii. Autorii ipotezează că alimentele bogate în antioxidanți, precum fructele de pădure, și sursele de proteine de calitate ar putea limita stresul oxidativ și degradarea neuronilor.

Pe de altă parte, o ingestie mai mare de dulciuri a fost legată de o dilatare mai rapidă a ventriculelor și de o scădere mai pronunțată a volumului hipocampului.

Tot astfel, produsele de tip fast-food prăjit au corelat cu o pierdere mai mare a masei hipocampale.

Cerealele integrale, un alt rezultat surprinzător

Brânza nu a fost singurul produs care a generat concluzii neașteptate.

O ingestie mai ridicată de cereale integrale, considerate de regulă benefice pentru sănătate și încurajate în cadrul dietei MIND, a fost legată de anumite transformări cerebrale nefavorabile.

Printre acestea s-au numărat o pierdere mai rapidă a materiei cenușii și a volumului hipocampului, precum și o dilatare mai accentuată a ventriculelor. Totuși, cercetătorii nu au stabilit un raport de cauzalitate directă între cerealele integrale și aceste modificări.

Rezultatele ar putea fi influențate de alte aspecte ale regimului alimentar, de starea generală de sănătate sau de factori care nu au putut fi controlați integral.

Prin urmare, acest studiu nu constituie un motiv pentru a elimina cerealele integrale din alimentație.

Impactul diferit în funcție de vârstă și stil de viață

Analizele au arătat că legătura dintre aplicarea dietei MIND și o mai lentă progresie a modificărilor structurale cerebrale a fost mai pronunțată la participanții mai în vârstă. Rezultate mai favorabile au fost semnalate și la persoanele care se mișcă mai mult și la cele care nu prezintă suprapondere sau obezitate. Aceste observații sugerează că alimentația are un rol mai semnificativ când este combinată cu alte obiceiuri sănătoase. Cu toate acestea, cercetătorii nu au demonstrat că schimbarea dietei poate preveni direct apariția bolii Alzheimer sau a altor afecțiuni neurodegenerative.

Ce ne spune studiul despre viitorul cercetărilor

Autorii subliniază că concluziile trebuie luate cu prudență. Deoarece cercetarea este de tip observațional, ea poate identifica corelații între alimentație și modificările creierului, dar nu poate dovedi o relație de cauzalitate directă. În plus, obiceiurile alimentare au fost evaluate prin chestionare, iar răspunsurile pot conține erori de amnezie sau de interpretare. Cercetătorii nu au putut elimina complet influența factorilor genetici, a variațiilor dietetice în timp sau a unor probleme cognitive ușoare prezente la începutul monitorizării. Nici datele despre brânză nu pot fi transformate într-o indicație de a crește consumul acestui produs.

Studiul nu a stabilit o cantitate optimă de brânză care să protejeze creierul și nici nu a dovedit că acest aliment reduce riscul de demență.

Concluzia centrală a specialiștilor este că respectarea dietei MIND a fost asociată cu o îmbătrânire structurală mai lentă a creierului, în timp ce rezultatele neașteptate privind brânza și cerealele integrale arată că legătura dintre alimentație și sănătatea cerebrală este mai complexă decât se presupunea. Aceste descoperiri ar putea ghida viitoare cercetări asupra rolului fiecărui aliment în menținerea sănătății creierului pe termen lung.