Cum se organizează imunizarea în România?
Profesorul universitar doctor Florentina Furtunescu, care deține funcția de prorector la Universitatea Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și conduce o secție la Institutul Național de Sănătate Publică, a emis un avertisment clar privind starea actuală a imunizării în România. Conform datelor furnizate de specialist, rata de vaccinare antigripală în rândul cetățenilor cu vârsta de peste 65 de ani s-a situat la doar 21%, un nivel considerat insuficient pentru asigurarea unei protecții colective adecvate.
Știri de ultimă oră
Premiile Healthline: O nouă etichetă de încredere pentru produsele de sănătate
Băuturile fără zahăr comparate cu apa: efectul asupra greutății după doi ani
Greutatea revine după Ozempic: ce spune cercetarea
Colesterolul crescut afectează peste jumătate dintre români, dar doar 15% ating țintele terapeuticeAceastă constatare a fost făcută în cadrul evenimentului HEALTH FORUM, unde tematica centrală a fost vaccinarea continuă pe parcursul întregii vieți, menită să prevină afecțiuni care pot fi evitate prin intervenții preventive.
Deși infrastructura legislativă și politicile statului susțin activ promovarea imunizării, realitatea statistică indică persistența unor deficiențe semnificative. Sistemul de compensare financiară, aplicabil anumitor categorii vulnerabile, nu a reușit încă să compenseze pe deplin ezitările din partea populației. Prof. dr.
Furtunescu a subliniat că, în ciuda existenței unui cadru normativ favorabil, considerat a fi cel mai bun din istoria recentă a țării, procesul de implementare se lovește de obstacole practice.
Scăderea constantă a ratelor de acoperire vaccinală afectează nu doar adulții în vârstă, ci și segmentul pediatric, transformând această tendință într-o provocare majoră pentru sănătatea publică.
Specialista a descris vaccinarea drept instrumentul suprem de intervenție în domeniul preventiv, capabil să salveze anual un număr imens de viață umană. Argumentul central al teoriei sale se bazează pe raportul excelent dintre costurile investite și beneficiile obținute, factor care a demonstrat eficacitatea acestei măsuri pe plan global.
În prezent, România dispune de strategii clare pentru îmbunătățirea indicatorilor de vaccinare, iar instituțiile centrale, inclusiv INSP, colaborează pentru a identifica punctele slabe din lanțul de distribuție și administrare.
Rolul Institutului Național de Sănătate Publică este de a oferi suport tehnic autorităților, folosind datele empirice pentru a justifica deciziile luate în privința politicilor de sănătate.
Al doilea pilier al sistemului, introdus de la începutul anului 2023, vizează compensarea financiară a costurilor pentru anumite vaccinuri destinate grupelor cu risc ridicat. Această politică publică acoperă între 50% și 100% din valoarea produselor biologice pentru persoanele în vârstă de 65 de ani sau mai mult, pacienții cu afecțiuni cronice, femeile însărcinate, tinerii în intervalul de vârstă specific pentru vaccinul HPV, precum și personalul medical.
Deși inițial adoptarea acestei măsuri a fost lentă și neuniformă, tendințele din ultimele trimestre arată o accelerare vizibilă a consumului de doze. Analizele periodice efectuate de autorități confirmă că sistemul de rambursare își demonstrează utilitatea, stimulând cererea pentru imunizare în rândul categoriilor vizate.
Cu apropierea anotimpului rece, atenția specialiștilor se îndreaptă spre prevenirea epidemiei de gripă și a infecțiilor cauzate de pneumococi. Prof. dr. Furtunescu a insistat asupra importanței critice a acestor două tipuri de vaccinuri pentru protejarea persoanelor din grupele de risc și pentru limitarea circulației agenților respiratori în mediul hospitalar.
Ce arată noile date statistice despre vaccinare?
Indicațiile medicale sunt precise: persoanele vârstnice, cei cu comorbidități cronice și angajații din domeniul medical trebuie să fie prioritar imunizați pentru a reduce severitatea îmbolnăvirilor și consecințele lor.
Datele statistice recente, prezentate în contextul dezbaterii, evidențiază o evoluție pozitivă, dar încă modestă, în ceea ce privește vaccinul pneumococic. Înregistrările din Registrul Electronic Național de Vaccinări indică faptul că, de la punerea în aplicare a politicii de compensare, s-au administrat și au fost raportate peste 45.000 de doze către persoanele cu vârsta de peste 65 de ani.
Deși acest număr nu este încă unul masiv, dinamica ascendentă trimestrială este interpretată ca un semnal încurajator de către autorități, sugerând o creștere constantă a gradului de acceptare a acestei măsuri preventive.
Un aspect esențial în lanțul de succes al vaccinării vârstnicilor îl constituie rolul decisiv al medicilor de familie și al altor specialişti prescriptori. Aceștia reprezintă primul punct de contact pentru pacienții în vârstă și capacitatea lor de a comunica și convinge direct influențează direct rata de aderare la imunizare.
Succesul protecției individuale și familiale depinde, în mare măsură, de calitatea dialogului medical și de argumentele folosite de cadrele sanitare pentru a demistifica procedura și a evidenția beneficiile acesteia.
Situația vaccinării antigripale prezintă o imagine mai complexă. Deși volumul total al dozelor raportate a atins aproximativ 1,3 milioane de unități în anul precedent, o cifră superioară celor din anii trecuți, distribuția către vârstnici rămâne o problemă.
Din totalul administrat, circa 800.000 de doze au fost destinate exclusiv persoanelor de peste 65 de ani.
Acest calcul matematic conduce la o rată de acoperire de puțin peste 21%, un rezultat care, deși în creștere față de istoricul anterior, este departe de standardele internaționale.
Organizația Mondială a Sănătății și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) tratează rata de vaccinare antigripală ca pe un indicator cheie al performanței sistemelor de sănătate naționale. Recomandarea oficială la nivel global este ca 75% din populația vârstnică să fie imunizată înainte de începerea sezonului epidemiologic.
În contrast cu acest standard, România a înregistrat anul trecut o rată de doar 21%, ceea ce înseamnă că aproape trei sferturi din grupul țintă au rămas neimunizate.
Florentina Furtunescu a concluzionat că, pentru a atinge pragurile de siguranță recomandate, eforturile de informare și mobilizare trebuie intensificate substanțial, deoarece distanța dintre realitatea actuală și obiectivul ideal este încă foarte mare.
