De ce eșuează screening-ul?
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București își consolidează rolul în prevenția bolilor și în transferul rezultatelor cercetării către practica medicală. Un pilon central al acestei strategii este proiectul CLARA, dedicat screening-ului pentru cancerul de col uterin în rândul femeilor din grupuri vulnerabile.
Știri de ultimă oră
Carynx Therapeutics: medicamentul oral pentru somnolență intră în teste pe oameni
Ce spune medicul ginecolog despre evaluarea fertilității înainte de dificultăți
Mayo Clinic: 10 ani de terapie cu celule CAR-T
Chirurgie complexă pe supapă cardiacă: ce trebuie să știiÎntr-un interviu acordat platformei MedicalManager, prof. dr.
Viorel Jinga, rectorul UMF „Carol Davila”, discută despre necesitatea transformării screening-ului într-un curs medical coerent, despre responsabilitatea universităților în sănătatea publică și despre adaptarea educației medicale la realitățile sistemului de sănătate.
Prevenția eficientă nu se oprește la simpla testare. Ea implică identificarea persoanelor eligibile, accesul la investigații, comunicarea clară a rezultatelor și asigurarea continuității îngrijirii pentru acele paciente care necesită evaluare sau tratament suplimentar. Aceasta este ideea centrală subliniată de rectorul Jinga, în contextul lansării proiectului CLARA, prin care 217.246 de femei din grupuri vulnerabile vor beneficia de screening pentru cancerul de col uterin.
Provocarea nu este doar alocarea resurselor, ci construirea unor mecanisme integrate care să transforme prevenția într-un proces continuu, cu rezultate concrete pentru sănătatea populației.
Conform analizei prezentate de prof. dr.
Cum măsurăm succesul?
Elvira Brătilă, managerul proiectului CLARA, o vulnerabilitate majoră a screening-ului cervical din România a fost lipsa unei abordări integrate. Deși au existat inițiative importante și resurse profesionale valoroase, nu s-a reușit întotdeauna construirea unui mecanism coerent. Identificarea femeilor eligibile, invitația la screening, testarea, comunicarea rezultatelor și monitorizarea cazurilor pozitive nu au funcționat mereu ca etape ale aceleiași călătorii medicale.
Perspectiva subliniază importanța continuității îngrijirii: screeningul își atinge obiectivul doar când femeile eligibile ajung la test, rezultatele sunt comunicate și cazurile care necesită investigații suplimentare sunt monitorizate până la stabilirea diagnosticului și accesul la îngrijirea adecvată. Evaluarea unui astfel de program nu poate fi limitată la volumul activităților desfășurate. Pentru a măsura impactul real asupra sănătății populației, sunt necesari indicatori care să captureze întreaga traseu al beneficiarului.
Numărul de femei testate este un indicator important, dar insuficient pentru a demonstra eficacitatea unui program de prevenire.
În cazul CLARA, evaluarea trebuie să urmărească nu doar participarea la screening, ci și accesul la etapele medicale ulterioare unui rezultat pozitiv. Prof. dr.
Viorel Jinga subliniază că succesul real depinde de capacitatea programului de a ajunge la populațiile care au nevoie de servicii preventive și de a facilita intervenția medicală înainte ca leziunile precanceroase să se transforme în cancer invaziv.
Din această perspectivă, echipa proiectului consideră esențială evaluarea unor indicatori precum: participarea femeilor eligibile, accesul la populațiile vulnerabile, proporția de pacienți cu rezultate pozitive care beneficiază de investigații ulterioare, intervalul dintre screening și diagnostic, precum și accesul la un tratament adecvat. Un indicator deosebit de important va fi capacitatea programului de a menține pacienta în sistem până la rezolvarea completă a cazului.