Apele uzate pot fi monitorizate pentru combaterea rezistenței la antibiotice

Ce ne transmite Science for Environment Policy?

Supravegherea calității apelor reziduale, o metodă care a demonstrat utilitatea sa remarcabilă în timpul crizei sanitare provocate de coronavirus, se conturează acum ca un instrument strategic esențial în lupta împotriva rezistenței la antimicrobiene. Autoritățile europene subliniază faptul că acest tip de monitorizare poate facilita urmărirea răspândirii fenomenului prin care microorganismele dezvoltă mecanisme adaptive, reducând astfel eficiența terapiei medicamentoase standard.

Știri de ultimă oră

Colesterolul mare poate fi prezențat și la persoanele slabe, nu doar la cele cu supraponderalăMedic de îngrijiri paliative: ce se schimbă când moartea e aproapeSchimbările climatice determină o creștere a boalelor de piele în întreaga lumeCum se folosesc medicamentele GLP-1 RA la tineri în Europa: date reale din Germania, Austria și Luxemburg

Datele furnizate de serviciul de informare „Science for Environment Policy”, susținut financiar de Uniunea Europeană și dedicat sintetizării concluziilor științifice, indică o perspectivă alarmantă. Se proiectează că, până la mijlocul secolului, adică în anul 2050, aproximativ 1,9 milioane de decese anuale la scară globală ar putea fi atribuite direct rezistenței la medicamentele antibacteriene.

Ce date oferă acest serviciu?

Analiza detaliată sugerează că testarea sistematică a apelor reziduale pentru identificarea urmelor genetice ale microorganismelor permite cartografierea tendințelor de evoluție și a traseelor de propagare a genelor de rezistență.

Aceste fragmente de ADN conferă bacteriilor capacitatea de a contracara efectele tratamentelor cu antibiotice, oferind astfel un sistem de alertă timpurie privind creșterea nivelurilor de rezistență în comunitățile locale.

Cum devin bacteriile rezistente?

Investigațiile au scos în evidență corelații directe dintre diversitatea și volumul genelor de rezistență identificate în fluxurile de apă uzată și factorii locali, precum infrastructura de salubritate sau disponibilitatea apei potabile. De asemenea, s-au observat variații regionale semnificative în profilurile genetice, cu 49 de gene comune de rezistență detectate în diverse ecosisteme și medii. Flexibilitatea acestei metode este evidentă, permițând implementarea la multiple scară, de la nivelul unei singure clădiri până la întregul teritoriu al unui oraș.

Probenle pot fi colectate din surse variate, inclusiv din instituții spitalicești, exploatații agricole, unități farmaceutice sau rețelele municipale de canalizare, consolidând astfel rolul apelor uzate ca indicator vital pentru sănătatea publică.