O creștere șocantă de 360% în două decenii?
Cancerul de prostată nu mai este de mult o problemă care îi privește exclusiv pe bărbații în vârstă. Din contră, boala face din ce în ce mai multe victime în rândul celor aflați abia în pragul celei de-a cincea decade de viață. Fenomenul a intrat în atenția specialiștilor, care trag un semnal de alarmă privind creșterea alarmantă a cazurilor în această categorie de vârstă, dărâmând vechile mituri medicale.
Știri de ultimă oră
De ce nu există o dietă unică pentru fiecare pacientă
Inima, principalul inamic: de ce mor tot mai mulți pompieri în timpul serviciului
Spitalul Marius Nasta de pe Calea Șerban Vodă este gata. Când vin pacienții?
Proteinele din sân pot anunța cancerul de prostată agresivÎn Anglia, statisticile recente scot la iveală o explozie a numărului de cazuri care a pus pe jar comunitatea medicală, obligând la o reevaluare urgentă a metodelor de screening pentru pacienții tineri.
Alte tipuri de cancer care dau târcoale tinerilor?
Potrivit datelor centralizate de NHS England și analizate de World Cancer Research Fund, curba cazurilor arată o ascensiune spectaculoasă. Dacă în 2001 medicii diagnozau doar 158 de cazuri noi de cancer de prostată la bărbații sub 50 de ani, până la sfârșitul lui 2023 numărul acestora a urcat la 640. Această evoluție matematică înseamnă o majorare absolută de 360% în decurs de doar 22 de ani. Ritmul este unul covârșitor, depășind de aproximativ două ori viteza cu care crește incidența cancerului colorrectal la tineri, o altă afecțiune îngrijorătoare pentru această grupă de vârstă.
Dacă privim rata raportată la populație, tabloul devine și mai clar. În 2001, riscul ca un bărbat sub 50 de ani să se confrunte cu această boală era de 1 la 100.000. În 2023, însă, proporția s-a triplat, ajungând la 3,6 cazuri la suta de mii de locuitori din aceeași categorie de vârstă. Vorbim, așadar, despre o recrudescență a cancerelor cu debut precoce, o tendință care dă bătăi de cap cercetătorilor din întreaga lume, dar care lovește cu o intensitate rară în Marea Britanie.
Ce arată realitatea dură din spitalele românești?
Schimbarea de paradigmă nu se oprește însă doar la glanda prostatică. Analizele arată că și alte afecțiuni oncologice iau amploare în rândul persoanelor de sub 50 de ani. În cazul cancerului de colon, numărul diagnosticelor a sărit de la 1.289 în 2001 la 2.989 în 2023, rata de incidență urcând de la 3,9 la 8,4 la suta de mii de locuitori. Chiar și așa, cancerul de prostată rămâne campionul negativ al acestei grupe de vârstă.
Alte tumori care au marcat creșteri notabile în aceeași perioadă sunt cancerul renal (de la 510 la 1.065 de cazuri), cancerul uterin (care și-a dublat practic bilanțul, de la 335 la 698 de cazuri), cel hepatic (urcat de la 160 la 278) și cel pancreatic (de la 255 la 346). Cât despre cancerul mamar, acesta continuă să conducă detașat în statistici, deși a înregistrat o creștere mai potolită, de circa 24%, de la 6.886 de cazuri în 2001 la 8.507 în 2023.
România nu face excepție de la această tendință îngrijorătoare care afectează sănătatea publică. Ultimele estimări din baza de date GLOBOCAN arată că, în 2022, în țara noastră au fost înregistrate 10.442 de diagnostice noi de cancer de prostată. Cifra confirmă că vorbim despre cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată în rândul bărbaților români. Mai mult, afecțiunea a reprezentat aproximativ 18% din totalul cazurilor de cancer identificate la sexul masculin în acel an, un semnal clar că vigilența trebuie să fie la cote maxime.
Cum se tratează pacienții diagnosticați devreme?
Abordarea clinică în cazul pacienților tineri cere o precizie chirurgicală în stabilirea tratamentului. Dr. Florentina Bratu, medic primar în Oncologie Medicală la Centrul Oncologic SANADOR, a explicat în exclusivitate pentru DC Medical și DC News că totul pornește de la încadrarea corectă a pacientului în funcție de risc. Specialistul ține cont de trei piloni principali: cât de mult s-a extins leziunea local, cât de agresivă este tumora și ce valoare are markerul seric PSA. Pe baza acestor date, medicii stabilesc dacă riscul este scăzut, intermediar sau crescut. Schema terapeutică este apoi croită pe măsură, luând în calcul nu doar starea oncologică, ci și bolile asociate, dorințele pacientului și speranța de viață.
Deși cifrele venite din Anglia nu aduc o explicație universal valabilă pentru această explozie de cazuri, ele rămân un avertisment greu de ignorat. Profilul epidemiologic s-a schimbat radical, iar medicina este obligată să acorde o atenție sporită cancerelor care lovesc înainte de împlinirea vârstei de 50 de ani. Noua realitate impune o rescriere din temelii a strategiilor de prevenție și depistare precoce pentru bărbații tineri.