Ce simți exact la o criză?
Migrena este o afecțiune neurologică răspândită, dar adesea neidentificată corect la prima vizită la medic. Spre deosebire de o durere de cap banală, disconfortul migrenos este, de regulă, unilateral și pulsatil. Pacienții îl descriu ca o bătaie intensă sau o zvâcnire în interiorul craniului. Această senzație se agravează la efort fizic sau în timpul activităților zilnice, limitând grav capacitatea de a-ți desfășura rutina.
Știri de ultimă oră
Performanță de top pentru Spitalul din Buhuși la o gală națională!
Inteligența artificială în stomatologie: medicul ia decizia finală
Riscul de COVID lung pentru persoanele cu boli reumatice autoimune
Spitalele pediatrice din Capitală sunt pline de copii bolnavi de virozeMigrena sau cefaleea de tensiune?
Simptomele asociate includ frecvent greața și, uneori, vărsăturile. Multe persoane raportează o hipersensibilitate la stimuli externi: lumina puternică, zgomotul sau chiar mirosurile, ceea ce face episodul și mai dificil. Fără tratament adecvat, o singură criză poate dura între 4 și 72 de ore. „Afecțiunea se prezintă sub forma unor episoade recurente, ale căror intensitate și profil simptomatic variază de la o persoană la alta”, a subliniat Dr. Silviana Berci.
O confuzie frecventă apare între migrenă și cefaleea de tensiune, legată de stres. Spre deosebire de migrenă, cefaleea de tensiune se simte ca o presiune sau un strângere care înconjoară tot craniul. Pacienții o descriu adesea ca o „cordeluță” sau o „menghină” care apasă pe frunte și pe tâmple. Durerea are un caracter mai puțin pulsatil și nu se intensifică neapărat la efort fizic. Simptomele asociate, precum greața sau sensibilitatea la lumină și zgomote, sunt mult mai rare decât în cazul migrenei. Această afecțiune apare adesea în perioade de stres, oboseală sau suprasolicitare, cu o durată și o intensitate variabile, a adăugat expertul.
Ce declanșează crizele?
Apariția crizelor poate fi influențată de o serie de factori, iar identificarea lor este crucială pentru controlul afecțiunii. Printre cauzele cele mai frecvente se numără somnul insuficient, neregularitatea mesei, deshidratarea și stresul cronic. În anumite situații, episoadele pot fi legate de consumul anumitor alimente sau băuturi, cum ar fi alcoolul sau ciocolata. La femei, oscilațiile hormonale joacă un rol semnificativ, în special în faza premenstruală și în timpul menstruației.
Cum se pune diagnosticul?
Stabilirea diagnosticului se bazează în principal pe interviul clinic, analizând istoricul episoadelor și descrierea simptomelor. Nu există un test specific de confirmare a migrenei, astfel că evaluarea se sprijină pe criterii clinice stricte. Medicul evaluează frecvența, durata și caracteristicile durerii. În cazul migrenei fără aură, criteriile de diagnostic implică, în general, cel puțin cinci atacuri cu o durată cuprinsă între 4 și 72 de ore fără tratament. Se analizează localizarea durerii, natura pulsatilă, intensitatea și modul în care activitatea fizică o influențează. Simptomele concomitente, cum ar fi greața, vărsăturile și sensibilitatea la lumină sau zgomote, sunt esențiale pentru diagnostic.
Pentru a monitoriza evoluția, medicul poate recomanda ținerea unui jurnal dedicat migrenei. Pacientul înregistrează momentul apariției durerii, durata crizei și simptomele asociate, date care sunt utile pentru identificarea tiparelor și pentru reevaluarea ulterioară. Intensitatea durerii poate fi evaluată și prin intermediul unei scale de la 1 la 10, în funcție de nivelul de disconfort subiectiv, a explicat specialistul.
Când e necesară aură?
Un punct cheie în evaluarea clinică este distincția dintre migrena cu aură și cea fără aură. Aura se manifestă prin simptome neurologice tranzitorii, cel mai frecvent de natură vizuală, care apar înaintea durerii de cap, dar se pot prezenta și în timpul crizei. Migrena fără aur
