Cum apare alergia?
Un număr tot mai mare de americani se confruntă cu o alergie neobișnuită, cunoscută sub numele de sindromul alfa-gal. Această afecțiune provoacă reacții adverse la carnea roșie, iar vinovatul principal este mușcătura unei căpușe, cea denumită „steaua singuratică”.
Știri de ultimă oră
Stimularea nervului vag la șoareci îmbunătățește memoria pe termen lung prin modificarea fluxului sanguin
Harta nouă a creierului deschide calea spre medicamente psihiatrice mai eficiente
Academia Americană de Neurologie lansează BrainHealth.com — resursa gratuită pentru sănătatea creierului
Durere de buric? Poate e vorba de somn nesterbilitReacțiile alergice pot apărea la ore bune după consumul de carne roșie și pot varia de la urticarie și erupții cutanate, la greață, vărsături, diaree și crampe abdominale. În cazuri severe, sindromul alfa-gal poate duce la dificultăți de respirație, amețeli sau chiar scăderea tensiunii arteriale, o urgență medicală.
Mușcătura căpușei introduce în organism o moleculă de zahăr numită alfa-gal, declanșând un Corpul începe să producă anticorpi împotriva acestei molecule, iar la următorul contact cu carnea roșie (care conține, de asemenea, alfa-gal), sistemul imunitar reacționează violent. Deși nu există un tratament curativ, gestionarea afecțiunii se bazează pe evitarea strictă a cărnii roșii și a altor produse derivate de la mamifere care pot declanșa reacții.
Unii pacienți au observat o scădere a sensibilității în timp, dacă reușesc să evite complet mușcăturile de căpușă.
Identificare și prevenție
În Statele Unite, sindromul alfa-gal este strâns legat de căpușa Lone Star (Amblyomma americanum), răspândită în sudul și centrul țării.
Cercetările arată că persoanele care petrec mult timp în natură – la drumeții sau vânătoare – prezintă un risc mai mare de a dezvolta această sensibilizare.
Diagnosticul se confirmă prin teste serologice pentru anticorpii anti-alfa-gal, disponibile în majoritatea laboratoarelor specializate.
Pentru cei diagnosticați, medicii recomandă citirea cu atenție a etichetelor alimentare, evitarea gelatinei și a produselor lactate provenite de la mamifere. Păstrarea unui jurnal alimentar poate ajuta la identificarea declanșatorilor ascunși.
Deși un tratament curativ lipsește, studiile sugerează că imunoterapia cu anticorpi monoclonali ar putea reduce severitatea reacțiilor pe viitor, iar cercetările în acest domeniu continuă.

