De ce scade sănătatea tinerilor europeni?
Tinerii români conduc topul european al celor care declară o stare de sănătate bună sau foarte bună. Proporția înregistrată în România este de 98,2%, față de 89,7% la nivelul UE, arată datele Eurostat.
Știri de ultimă oră
Spitalele rurale renunță la mașini de film și fax în favoarea soluțiilor digitale
De ce creierul autist reacționează diferit la feedback negativ
De ce devine mersul mai greu la vârstă avansată
Prietenii, nu familia, ne împingem să facem screening-ulPotrivit aceluiași Eurostat, în 2025, 89,7% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani din UE își considerau starea de sănătate bună sau foarte bună. Proporția a scăzut ușor față de 2021, de la 91,1 la 89,7%. Numărul bărbaților tineri care au declarat este mai mare decât al femeilor, respectiv 90,9% și 88,4%. Datele arată, de asemenea, o legătură clară între veniturile mai mari și o stare de sănătate autoevaluată mai bună.
În UE, în 2025, 93,7% dintre tinerii din gospodăriile cu veniturile cele mai mari s-au declarat sănătoși. Cu 98,2%, România a înregistrat cea mai mare proporție a tinerilor care spun că se bucură de o sănătate bună sau foarte bună. Pe locurile următoare se află Grecia, cu 98,1%, și Croația, cu 95,9%.
Suedia, cu 74,4%, Țările de Jos, cu 79,8%, și Finlanda, cu 81,4%, au înregistrat cele mai scăzute procente.
Cum influențează genul și veniturile?
Această poziție de lider se află în contrast cu tendințele din nordul Europei, unde procente mai mici pot reflecta standarde de autoevaluare mai stricte sau presiuni socio-economice specifice. Deși România înregistrează cele mai bune rezultate, este esențial să se sublinieze că autoevaluarea sănătății este un indicator subiectiv, influențat de așteptările culturale și de accesul la servicii medicale.
Diferențele de gen și veniturile gospodăriei joacă un rol crucial în percepția sănătății. Bărbații tineri raportează o stare mai bună decât femeile, un fenomen observat și în alte studii europene, posibil legat de diferențele în accesul la îngrijire sau în percepția simptomelor.
De asemenea, corelația puternică dintre veniturile mari și sănătatea bună subliniază inegalitățile structurale, unde statutul economic determină direct calitatea vieții și percepția stării de sănătate.
Articolul „Ce părere au tinerii români despre starea lor de sănătate față de alți europeni?” apare prima dată în Descopera.
