Ce subgroup genetic a beneficiat de aspirină?
Un medicament ieftin pe care majoritatea îl are în casă ar putea avea un efect neașteptat asupra creierului la anumite persoane. O nouă analiză realizată de cercetătorii de la Monash University arată că aspirina și riscul de demență ar putea fi legate de profilul genetic.
Știri de ultimă oră
FDA avertizează privind patru gusturi populare ale unei băuturi sportive cunoscute
Căldura extremă transformă sarcina într-o nouă linie de criză climatică
Studiu leagă expunerea la PFAS de apariția precoce a bolii inflamatorii intestinale
Laptele crud: un pericol ascuns pentru copii și femei însărcinateLa vârstnicii cu o anumită predispoziție genetică asociată numărului de trombocite, administrarea zilnică a unei doze mici de aspirină a fost asociată cu un risc de demență cu aproximativ 70% mai mic.
Rezultatul nu înseamnă însă că aspirina poate fi luată pentru prevenirea demenței. În același grup în care cercetătorii au observat posibila protecție, riscul de sângerare majoră a fost de peste două ori mai mare.
Cercetătorii au identificat că beneficiul observat nu se aplică tuturor vârstnicilor, ci doar unui subgroup de aproximativ 15% din populație studiată, care prezintă variante genetice specifice legate de regulația trombopoeză și funcția plaquetelor. Aceste variante, deși nu sunt suficiente pentru a provoca trombocitoză clinic semnificativă, par să influențeze modul în care aspirina interacționează cu procesele inflamatorii cronice creierene, sugerând un mecanism de protecție indirectă prin reducerea microcoagulărilor și stresului oxidativ în vasculele cerebrale.
Riscurile de sângerare impun prudență!
Această stratificare genetică explică de ce efectul nu a fost observat în analizele anterioare pe populația generală, unde beneficiul s-a diluat în lipsa de selecție după profilul de risc.
Deși reducerea de 70% a riscului de demență pare impresionantă, cercetătorii subliniază că în același subgroup genetic, rata de sângerare majoră – inclusiv hemoragii gastrointestinale și intracraniene – a fost de 4,2%, comparativ cu 1,8% în grupul placebo, adică o creștere de peste 133%. Această raportare beneficiu-risc desfavorabil face ca aspirina să nu fie un candidat viabil pentru profilaxia demenței fără monitorizare medicală strictă.
Experții recomandă că orice utilizare a aspirinei în acest context trebuie să fie precedată de testare genetică și evaluare individuală de risc cardiovascular, evitând automedicarea, mai ales la vârstnicii cu antecedente de ulcere sau tratamente anticoagulante.
Până la moment, ghidurile clinice nu recomandă aspirina pentru prevenirea demenței, iar studiul Monash rămâne un punct de plecare pentru cercetări ulterioare pe terapii personalizate.
