Acord între CMR și CNAS: schimbări majore pentru medicii de familie și spitale

Managementul cazurilor cronice primește o structură mai riguroasă

Negocierile intense dintre Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Colegiul Medicilor din România (CMR) au culminat cu un acord semnificativ, care readuce echilibrul în relația dintre furnizorii de servicii medicale și casa de asigurări. Acest nou Contract-cadru, alături de Normele de aplicare revizuite, introduce o serie de transformări structurale care afectează direct modul în care funcționează medicina de familie, sectorul ambulatoriu de specialitate și sistemul spitalicesc. Schimburile de puncte de vedere au dus la adoptarea unor reglementări noi privind programările online, strategiile de prevenție, mecanismele de finanțare și fluxurile de lucru ale pacienților.

Știri de ultimă oră

Colesterolul mare poate fi prezențat și la persoanele slabe, nu doar la cele cu supraponderalăMedic de îngrijiri paliative: ce se schimbă când moartea e aproapeSchimbările climatice determină o creștere a boalelor de piele în întreaga lumeCum se folosesc medicamentele GLP-1 RA la tineri în Europa: date reale din Germania, Austria și Luxemburg

În prima instanță, atenția s-a concentrat asupra modalității de gestionare a programărilor. CMR a insistat ferm ca utilizarea platformei digitale e-SănătateaMea să rămână o opțiune complementară, nu o obligație exclusivă. Astfel, medicii își pot păstra metodele tradiționale de rezervare, cum ar fi apelul telefonic, vizita directă sau sistemele informatice proprii. Platforma digitală nu va deveni o condiție impusă pentru încheierea contractului și nu va impune refacerea manuală a datelor deja existente în bazele de date locale.

Pe planul prevenției și al screeningului, rolul medicului de familie este consolidat substanțial. Accesul la investigațiile paraclinice și imagistice este garantat fără bariere excesive. Un exemplu concret este posibilitatea ca medicul de familie să recomande direct un tomograf computerizat cu doză redusă (Low-Dose CT) pentru pacienții aflați în grupul de risc ridicat pentru cancer pulmonar. De asemenea, s-a aprobat ideea ca vaccinul antigripal să poată fi administrat de oricare medic de familie, indiferent de specializarea secundară, pentru toți asigurații. Mai mult, se inițiază demersuri către Ministerul Sănătății pentru a se acoperi costurile acestui vaccin și pentru persoanele neasigurate, tratându-l ca pe un program național de profilaxie.

Evaluarea riscurilor de sănătate devine mai detaliată. Medicii de familie vor avea capacitatea de a calcula scorul FRAX pentru identificarea riscului de fractură la persoanele cu predispoziție la osteoporoză. În plus, se introduce o dozare unică a Lipoproteinei A pentru persoanele cu risc cardiovascular, limitată la categoria de vârstă cuprinsă între 30 și 49 de ani.

Managementul cazurilor cronice primește o structură mai riguroasă. Medicina de familie va prelua evaluarea pentru hipertensiunea arterială (HTA), dislipidemie, diabet zaharat de tip 2, boala cronică de rinichi, astmul bronșic și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), conform ghidurilor clinice actuale. În special, traseul pacientului cu afecțiuni renale este reconfigurat, oferind un drum clar care include evaluarea inițială, monitorizarea periodică și criterii precise pentru trimiterea către specialistul nefrolog, proporțional cu gradul de risc.

Continuitatea asistenței medicale în absența medicului titular este, de asemenea, reglementată. Medicii care acționează ca înlocuitori vor primi remunerație pentru toate serviciile prestate care depășesc limitele standard de 20, 24, 28 sau 32 de acte, asigurând astfel o plată corectă pentru efortul suplimentar.

O altă inovație importantă constă în permiterea medicilor de familie care dețin o a doua specialitate clinică să încheie contracte cu casele de asigurări pentru ambele calificări. Acest model, similar celui aplicat în îngrijirile paliative, respectă normele maxime de lucru și programul stabilit, optimizând resursele umane și îmbunătățind accesul la specializări în zonele unde deficitul de medici este acut.

Similar cu sectorul primar

Procesul de regularizare a serviciilor prestate va trece de la o frecvență trimestrială la una semestrială. Această modificare administrative este menită să simplifice decontarea unui volum mai mare de consultații efectuate în cabinetele individuale, reducând birocrația.

Trecând la sectorul ambulatoriu de specialitate, noul cadru contractual aduce flexibilitate. Termenul rigid de 3 zile lucrătoare pentru raportarea rezultatelor este înlocuit cu un interval mediu de 5 zile lucrătoare, adaptabil la complexitatea investigațiilor, volumul de muncă și prioritățile clinice, cu excepții clare pentru cazurile complicate sau necesitatea analizelor comparative.

Similar cu sectorul primar, se permite menținerea contractului cu casa de asigurări chiar și în cazul schimbării formei juridice a furnizorului, cu condiția ca locația, personalul implicat și condițiile de prestare a serviciilor să rămână neschimbate.

Educația terapeutică și nutrițională, cunoscută din Anexa nr. 7, este extinsă. Anterior rezervată exclusiv diabeticiilor, această servicii este redenumită „Educație terapeutică, nutrițională și pentru adoptarea unui stil de viață sănătos în prevenirea și managementul bolilor metabolice”. Beneficiarii includ acum și pacienții cu prediabet, obezitate, dislipidemii, hiperuricemie și alte tulburări metabolice.

Un punct critic de acord a fost majorarea punctajului pentru consultațiile pediatrice. Pentru copiii sub 4 ani, tariful urcă la 21,6 puncte per consultație. Pentru specialitățile cardiologie, endocrinologie, pneumologie, pneumologie pediatrică și reumatologie, se stabilește un tarif de 14,4 puncte, cu un timp alocat de 20 de minute pentru fiecare vizită.

În sfârșit, reformele din sfera spitalicească vizează transparența și echitatea. Algoritmul rigid bazat pe numărul de paturi este înlocuit cu un sistem unitar, transparent, care se bazează pe volumul real de cazuri. Repartizarea fondurilor se face în funcție de istoricul de activitate din anul precedent, garantând un nivel bugetar cel puțin egal cu cel anterior. Noul model de finanțare ia în considerare nevoile locale de îngrijire și complexitatea clinică a cazurilor, asigurând o remunerare corelată cu efortul medical real.

Pentru a eficientiza activitatea și a controla calitatea, s-a decis reducerea numărului maxim de contracte de spitalizare în care un singur medic poate activa. Această limită scade de la trei la două, concentrând expertiza și responsabilitatea în mai puține instituții. Toate aceste măsuri, rezultate din dialogul constructiv dintre CMR și CNAS, promit o modernizare a infrastructurii administrative și clinice a sistemului de sănătate din România.