El Niño și impactul său asupra sănătății?
O nouă avertizare a fost emisă de Organizația Mondială a Sănătății, subliniind riscurile majore pentru sănătatea populațiilor din zona afectată de fenomenul climatic El Niño. Acest semnal de alarmă vine în contextul unei intensificări record a acestui eveniment meteorologic, unul dintre cele mai violente din istoria observațiilor moderne.
Știri de ultimă oră
Suplimentul de tirozină ar putea scurta viața bărbaților
Alimente care stimulează natural hormonul sațietății
Un nou inhibitor PDE10A demonstrează promisiuni ca tratament antipsihotic
Emisul „E vremea mea” lansează primul eveniment de sănătate femeie în ClujAutoritatea sanitară globală identifică El Niño ca un factor de amenințare serioasă, în special în zonele cu sisteme de sănătate slabe și unde se întâlnesc extremele de temperatură, lipsa apei sau inundațiile excesive.
Fenomenul El Niño reprezintă o oscilație naturală, caracterizată prin încălzirea maselor de apă din centrul și estul Oceanului Pacific. Aceste modificări oceanice au un efect profund asupra atmosferei, redistribuind modelele meteo chiar și la mii de kilometri de sursă.
În septembrie, Organizația Meteorologică Mondială a emis o prognoză îngrijorătoare, estimând că forța curentă a El Niño ar putea depăși orice episod anterior înregistrat.
Consecințe climatice și riscuri sanitare?
Specialiștii prevedic că consecințele acestui fenomen vor persista, posibil până în 2027.
Contextul actual este agravat de faptul că temperatura planetei atinge deja niveluri ridicate.
Un episod de El Niño de mare intensitate are potențialul de a amplifica valurile de căldură și de a schimba distribuția precipitațiilor în diferite regiuni ale globului.
Aceste combinații de factori climatice creează condiții favorabile pentru apariția unor afecțiuni specifice. OMS atrage atenția asupra creșterii riscului de răspândire a bolilor vehiculate de țânțari, cum ar fi malaria, dengue și chikungunya. De asemenea, acumulările de apă și inundațiile pot favoriza apariția focarelor de boli transmise prin apă, inclusiv holera.
Populațiile din zonele afectate se confruntă cu o vulnerabilitate crescută, necesitând o reacție rapidă a sistemelor de sănătate publice pentru a face față acestor provocări.