Digitalizarea spitalelor: ar trebui ca performanța tehnologică să condiționeze finanțarea?

Lucian Eva, manager al Spitalului Clinic de Urgență Prof!

Transformarea digitală a sistemului sanitar nu trebuie să se rezume la simpla achiziție de echipamente sau softuri, ci trebuie să fie evaluată prin prisma rezultatelor concrete obținute pentru pacienți și pentru eficiența operațională. Această premisă a fost centrală în cadrul celui de-al doilea panel al HealthTech Forum, eveniment care a adus laolotă manageri de unități spitalicești, reprezentanți ai finanțatorilor, autorităților și industriei medicale.

Știri de ultimă oră

Alzheimerul începe să micșoreze două regiuni ale creierului cu ani înainte de pierderea memoriei486 de comune fără farmacie: cum supraviețuiesc românii din mediul ruralControale în 25 de ambulatorii după sesizările paciențilorNICU acasă: Anxietățile părinților după ieșirea din spital

Dezbaterea a fost moderată de Dr. Andrei Baciu și a pornit de la întrebarea de fond: cum pot mecanismele de finanțare încuraja și susține transformarea digitală în sănătate?

Mihaela Nedelcu, președinta Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB), a subliniat că banii nu ar trebui cheltuiți doar pentru cumpărarea tehnologiei, ci trebuie să fie direcționați către rezultate măsurabile: scăderea erorilor medicale, optimizarea traseului pacientului, reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea calității îngrijirii. O prioritate strategică pentru CASMB este asigurarea interoperabilității sistemelor, capabilă să elimine duplicările administrative și să conecteze fluent datele între spitale și alte furnizori de servicii.

„Pacientul nu ar trebui să fie propriul său ghid în sistemul de sănătate”, a precizat Nedelcu, insistând pe necesitatea unui parcurs medical coerent și previzibil.

Ea a recunoscut totuși existența unor dezechilibre structurale în modul în care sunt finanțate spitalele și a pledat pentru o revizuire a tarifelor bazate pe complexitatea cazurilor, o decizie care revine însă Competența Consiliului Național al Asigurărilor de Sănătate (CNAS) și Ministerului Sănătății.

Lucian Eva, manager al Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași, a adus în discuție exemple din neurochirurgie, unde tehnologiile de neuronavigație, monitorizarea electrofiziologică, microcosperele de chirurgie și sistemele de radiochirurgie avansată cresc precizia intervențiilor și reduc riscurile pentru pacient.

Totuși, a semnalat că tehnologia nu înseamnă automat economie de timp: pregătirea unei operații complexe poate fi mai lungă, dar beneficiul real constă în creșterea siguranței și a calității actului medical.

Din punct de vedere financiar, Eva a propus ca tarifele să fie corelate nu doar cu volumul de activitate, ci și cu rezultatele clinice, gradul de complexitate a cazurilor și competența echipelor.

Un exemplu concret a fost includerea analizei înregistrărilor din intervențiile chirurgicale în raportul de gardă, măsură care, conform managerului, a dus la scăderea complicațiilor în timpul operațiilor.

A susținut, de asemenea, necesitatea unei alocări mai eficiente a resurselor și a traseului pacienților către centrele cu experiență și expertiză necesară pentru cazurile complexe.

Alexandra Iutis, directoră a Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), a prezentat noutățile din standardele de acreditare, care acum includ cerințe privind inteligența artificială, interoperabilitatea și securitatea datelor. Mesajul ei a fost clar: un spital digitalizat nu este automat un spital mai sigur. Calitatea datelor, utilizarea responsabilă a tehnologiei și capacitatea sistemelor de a comunica între ele sunt condiții esențiale pentru rezultate reale și sustenabile.

Dezbaterea a scos la lumina o convergență între participanți!

Camelia Pîrvulescu, reprezentanta Asociației Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM), a argumentat că tehnologiile digitale trebuie evaluate prin beneficiile clinice demonstrabile, nu prin argumentele comerciale.

„Nu tehnologia în sine aduce valoare, ci impactul ei asupra pacientului”, a afirmat aceasta.

Ca exemplu, a menționat automatizarea laboratoarelor, care scurtează timpul de procesare a probelor, limitează erorile umane și îmbunătăște acuratețea rezultatelor.

A propus crearea unor mecanisme de finanțare care să premiiu laboratoarele și spitalele care investesc în tehnologii performante și obțin beneficii măsurabile. A subliniat, de asemenea, importanța unui dialog instituționalizat între industrie, autorități și profesioniști, precum și necesitatea proiectelor cu responsabilități bine definite și obiective verificabile.

Dezbaterea a scos la lumina o convergență între participanți: digitalizarea trebuie să genereze beneficii concrete pentru pacient și pentru sistemul de sănătate.

Totuși, au persistat diferențe de viziune privind mecanismele de finanțare.

În timp ce finanțatorul insistă pe rezultatele ca criteriu principal, reprezentanții spitalelor și ai industriei au pledat pentru recunoașterea performanței, a competențelor și a investițiilor tehnologice care îmbunătășesc calitatea îngrijirii.

Concluzia panelului a fost că modernizarea sistemului sanitar cere o tranziție de la finanțarea bazată pe activitate și infrastructură către sisteme care să premiiu calitatea, eficiența și rezultatele clinice, păstrând în același timp accesul echitabil al pacienților la servicii.

HealthTech Forum 2026 a fost susținut de o rețea largă de parteneri care facilitează colaborarea dintre profesioniști, autorități, mediul academic și industria tehnologică: Giv Solutions, Clinomic Romania, InfoWorld, Tremend Publicis Sapient, Medtronic, Philips, IQVIA, Docviser, Soft31, Innovate IT, Universitatea Politehnica București, Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T.

Popa Iași, Right Partner, Asociația Spitalelor Publice, Asociația Furnizorilor de Produse Medicale, Asociația HL7, Romanian United Foundation, Global Romania, PALMED, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, AI Human Leadership Organization, Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă și Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București.

Organizator: Oameni și Companii.