Echipe specializate: cheia pentru acces vascular fără complicații

Cine e în spatele procedurii?

Accesul vascular e o procedură de rutină în orice spital. La nivel global, se fac peste 1,2 miliarde de inserții de catetere intravenoase pe an.

Știri de ultimă oră

O mutație rară în LMD-3 accelerează îmbătrânirea ovarului la C. elegansDormirea slabă și stresul asociate cu uscirea ochilor în rândul studenților din GhanaDiabetul tip 2 și căldura: cum afectează inima și tensiuneaFum de incendiu în sarcină crește riscul de autism, arată studiu Rutgers

Mai mult de jumătate din pacienții internați au nevoie de un acces la vasele de sânge. Dar reușita nu e garantată — depinde de mediul și de echipa care intervine. Spune Conf.

Univ. Dr. Peter Poredoš, profesor asociat la Facultatea de Medicină a Universității din Ljubljana, care conduce echipa de acces vascular la Centrul Medical Universitar din Ljubljana.

A vorbit la ultimul webinar al rețelei OncoTIM, despre cum se optimizează cateterii PICC.

Când se folosește cateterul PICC?

Echipa din Ljubljana e formată dintr-un medic și o asistentă medicală.

Fac toate tipurile de acces vascular, de la liniile arteriale la cateterii venoase centrale. În 2025 au făcut circa 1.200 de proceduri, dintre care 78% au fost inserții de catetere PICC. La nivel de spital, se consumă peste 2.200 de catetere pe an.

O echipă mobilă se ocupă de pacienții care nu pot fi transportați sau care sunt colonizați cu germeni multirezistenți. De când s-a introdus sistematic cateterul PICC, s-a redus semnificativ recurgerea la cateterii venoase centrale clasice.

Cateterul PICC se folosește pentru tratamente de lungă durată, medicamente iritante sau vezicante, substanțe cu pH extrem sau osmolaritate mare, medicamente vasoactive, nutriție parenterală, prelevări repetate de sânge și la pacienții cu acces venos dificil. Ca să reduci riscurile, se recomandă algoritmii internaționali și ghiduri de medicamente codificate cromatic. Culoarea roșie înseamnă că e nevoie de un acces vascular central obligatoriu. Alegerea dispozitivului corect depinde de caracteristicile venoase, de anatomia individuală și de câte lumene ai nevoie.

Unde e cel mai mic risc de infecție?

În primele șapte zile, cu antisepsie strictă, locul de inserție nu schimbă mult șansele de infecție. După aceea, inserția jugulară e cea mai riscantă, urmată de cea femurală. Accesul prin venele brațului și cel subclavian oferă cel mai mic risc. Ca contraindicații, nu există limite absolute — singurul obstacol mare e refuzul pacientului.

Sunt însă contraindicații relative: infecție locală, leziune la locul de inserție, arsuri, tromboză venoasă profundă în zona vizată, contracturi, malnutriție care slăbește țesutul subcutanat și crește riscul de infecție, edeme, probleme dermatologice sau alergie la materialul cateterului.

Alte cazuri care cer analiză individuală: pacienți cu stimulator cardiac sau defibrilator implantat, supuși mastectomiei cu limfadenectomie axilară, sub tratament anticoagulant sau antiagregant plachetar, sau cu antecedente de accident vascular cerebral, pareză sau spasticitate.

Aici, inserția e posibilă doar după o analiză atentă a riscurilor și beneficiilor, cu tehnici care minimizează complicațiile.

Avantajul mare al cateterului PICC e că e una dintre cele mai eficiente opțiuni de acces vascular.

De ce PICC-ul e preferat?

Poate fi folosit până la un an fără probleme, evită zonele anatomicamente periculoase (gâtul, toracele), permite externarea la domiciliu și ușurează recoltarea sângelui, cu risc redus de complicații la inserție.

Dar orice dispozitiv în vas de sânge poate declanșa tromboză sau infecție și poate afecta viața zilnică a pacientului.

Ca să reduci riscul trombotic, se recomandă o singură puncție sub control ecografic, cel mai mic cateter posibil și numărul minim de lumene.

Datele arată că 10-11% din pacienți au complicații: obstrucții, vârf poziționat greșit, tromboze sau infecții. Tromboza simptomatică apare la 2-5% din pacienți, mai des la cei oncologici.

Cum se reduce riscul trombotic?

Problemele la recoltarea sângelui vin adesea din poziționarea greșită a vârfului — dacă e lipit de peretele venos sau a migrat într-o venă mai mică, aspirarea devine greă.

Alte cauze: peliculă de fibrină pe cateter, care lasă medicamentele să treacă dar blochează sângele.

Igiena e esențială: cateterul se spală după fiecare doză cu soluție salină, minim dublu față de spațiul mort, și minim 20 ml după sânge, lipide, produse sanguine sau substanțe de contrast.

Se recomandă catetere din poliuretan și conectori cu valvă anti-reflux.