De ce este somnul motorul principal al creierului?
Primele săptămâni acasă cu un bebeluș vin la pachet cu o mulțime de emoții, dar și cu o listă lungă de întrebări pentru proaspeții părinți. Ca să pună lucrurile cap la cap, dr.
Știri de ultimă oră
Ministerul Sănătății reglementează homeopatia, Feng Shui și astrologia medicală
Semințele de in: cum să le folosești pentru a scăpa de constipație și ce trebuie să știi
Beneficiile ascunse ale ciupercilor: ce conțin și de ce sunt bune pentru sănătate
Piața produselor wellness cu cannabis: ghidul cumpărătorului în EuropaRadu Ioana Andrada, medic specialist în neonatologie la Spitalul Clinic Județean Universitar din Sibiu, a lămurit cele mai frecvente temeri legate de sănătatea și îngrijirea celor mici.
Pentru un bebeluș, somnul nu înseamnă doar odihnă, ci este motorul principal al maturării cerebrale. În aceste ore de liniște se consolidează memoria și se leagă primele conexiuni neuronale, aspecte vitale mai ales pentru copiii cu un profil vulnerabil. Trebuie spus că tiparul de somn al unui nou-născut arată cu totul altfel decât cel al unui adult.
În medie, un nou-născut are nevoie de 14 până la 17 ore de somn pe zi. În primele patru săptămâni, acest interval urcă la 16-17 ore zilnice, scăzând apoi la 12-15 ore pe măsură ce bebelușul crește și devine sugar.
Ce trebuie să știi neapărat despre icter!
Bineînțeles, există o marjă mare de la un copil la altul, unii putând dormi între 9 și 20 de ore. Odată cu trecerea lunilor, acest ritm se așază: nopțile devin mai linistite, iar somnul de zi se organizează mai predictibil.
Apariția unei nuanțe gălbui pe piele și în albul ochilor îi sperie adesea pe părinți, însă icterul este, în mare parte, un proces absolut firesc.
Între 50% și 80% dintre copiii născuți la termen trec prin această etapă în prima săptămână de viață, procentul urcând la peste 90% în cazul prematurilor.
Totul pornește de la acumularea în exces a bilirubinei, o substanță rezultată din descompunerea hemoglobinei. Deși e un fenomen natural, nivelurile foarte mari pot deveni toxice pentru sistemul nervos central.
Cât de simplu este să îngrijești bontul ombilical?
De regulă, icterul fiziologic își face apariția abia după a doua zi de viață și poate persistă două săptămâni sau chiar o lună.
O altă grijă majoră a părinților este legată de igiena zonei ombilicale. Secretul aici este simplitatea: rana trebuie menținută curată și, cel mai important, uscată.
Doar așa se va produce mumificarea și cicatrizarea naturală, urmată de căderea spontană a bontului. În mod normal, acest lucru se întâmplă într-un interval de 1 până la 3 săptămâni de la naștere.
Când și de ce este utilă suzeta?
Episoadele de plâns intens și greu de liniștit sunt o adevărată încercare pentru orice familie.
Colicile își fac simțită prezența în jur de două săptămâni de viață și respectă o regulă simplă de diagnostic: durează cel puțin trei ore pe episod, apar de peste trei ori pe săptămână și țin mai mult de trei săptămâni la un bebeluș altfel perfect sănătos.
Vârsta de șase săptămâni aduce, de obicei, apogeul acestor crize, după care ele se domolesc treptat și dispar complet în jurul a treia luni. La prematuri însă, debutul colicilor se calculează în funcție de vârsta pe care ar fi trebuit să o aibă la naștere, nu după calendarul cronologic.
Discuția despre suzetă împarte adesea părinții în două tabere, însă totul ține de momentul în care o introducem. La prematuri, suptul non-nutritiv cu suzeta ajută la o trecere mai rapidă spre hrănirea clasică și grăbește externarea din spital. În schimb, pentru bebelușii născuți la termen, specialiștii recomandă amânarea suzetei până când alăptarea este bine pusă la punct, evitând totodată utilizarea ei prelungită.