Cum a fost realizată această cercetare?
Expunerea la căldură intensă, combinată cu o perioadă scurtă de răcire, declanșează o serie de schimbări fiziologice care afectează direct răspunsul imunitar. Un studiu recent, derulat de echipă de cercetare de la Universitatea Finlandei de Est și de la Universitatea din Turku, a demonstrat că doar o singură ședință de 30 de minute este suficientă pentru a modifica numărul de celule imune în sânge.
Știri de ultimă oră
Alexandru Rogobete cere o nouă lege a salarizării unitare pentru dezvoltarea României
Cum dieta fibrei modelează universul bacteriilor intestinale
Patru analize medicale uzuale pot prezice riscul de declin cognitiv și probleme de memorie
Lecție de umanitate: o adolescentă a salvat cinci vieți printr-un gest supremAceste modificări, deși temporare, imită în mare măsură efectele exercițiilor fizice asupra sistemului de apărare al organismului.
Cercetarea a implicat un grup de 51 de participanți, format din 27 femei și 24 bărbați, cu o vârstă medie de aproximativ 50 de ani. Toți supuși testului au petrecut o jumătate de oră într-o saună finlandeză, menținută la o temperatură constantă de 73 de grade Celsius.
La mijlocul ședinței, participanții au făcut o pauză scurtă pentru a se răci sub un duș rece.
Ce se întâmplă imediat după ședința?
Echipa științifică a recoltat mostre de sânge la trei momente cheie: înainte de expunerea la căldură, imediat după terminarea ședinței și la 30 de minute după ieșirea din saună.
Analizele de laborator s-au concentrat pe numărul total de globule albe și pe nivelurile mai multor substanțe implicate în comunicarea între celulele imunitare.
Datele colectate au relevat o creștere semnificativă a concentrației de leucocite în sânge imediat după expunerea la căldură.
Cât timp durează efectele?
Această creștere a fost observată nu doar la totalul globulelor albe, ci și la subtipurile specifice: neutrofilele și limfocitele au înregistrat o creștere distinctă.
Neutrofilele joacă un rol crucial în răspunsul rapid al organismului la invazia agenților patogeni, în timp ce limfocitele sunt esențiale pentru recunoașterea amenințărilor, producerea anticorpilor și coordonarea apărării.
Un aspect remarcabil al studiului este viteza cu care aceste modificări se dizolvă. La aproximativ o jumătate de oră după părăsirea saunei, nivelurile de neutrofile și limfocite s-au normalizat, revenind la valorile inițiale.
În schimb, alte categorii de globule albe, cum ar fi monocitele, eozinofilele și bazofilele, au menținut concentrații mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.
De ce seamănă cu exercițiile fizice?
Cercetătorii interpretează aceste date ca dovadă că sauna nu produce neapărat un număr mai mare de celule imune, ci mai degrabă le mobilizează din țesuturile periferice spre circulația sanguină.
Aceste celule, odată mobilizate, se redistribuie ulterior în organism, un proces esențial pentru supravegherea imunitară, adică capacitatea sistemului imunitar de a identifica rapid prezența infecțiilor sau altor anomalii.
Ilkka Heinonen, cercetător la Universitatea din Turku, a explicat că această mobilizare periodică ar putea optimiza funcția de supraveghere a sistemului imunitar, permițând identificarea mai eficientă a amenințărilor.
Cum se monitorizează temperatura și citokinele?
Un altor aspect important al cercetării este paralela stabilită între efectele saunei și cele ale activității fizice. La fel ca în timpul exercițiilor, expunerea la căldură și răcirea rapidă declanșează o mobilizare temporară a celulelor imunitare, crescând prezența acestora în sânge.
Totuși, specialiștii subliniază că această similaritate nu înseamnă că sauna înlocuie efortul fizic sau că oferă aceleași beneficii globale. Studiul s-a concentrat exclusiv pe răspunsul imediat la o singură ședință, fără a evalua efectele pe termen lung asupra sănătății.
În timpul experimentului, temperaturile corporale ale participanților au crescut de la o medie inițială de 36,4 grade Celsius la 38,4 grade Celsius. Cercetătorii au analizat dacă amplituda acestei creșteri este legată de răspunsul imunitar. Pentru a înțelege mai bine mecanismele, au fost măsurate 37 tipuri de citokine, molecule care coordonează semnalele între celulele imune și reglează inflamația. Rezultatele au arătat că doar două dintre aceste citokine au prezentat variații semnificative după ședință.
Deși s-au identificat 18 corelații statistice între creșterea temperaturii și nivelurile anumitor citokine, numărul de globule albe nu a arătat o legătură directă cu temperatura corpului.
Care sunt limitările studiu?
Această discrepanță sugerează că mobilizarea celulelor și modificarea semnalelor chimice sunt controlate de mecanisme fiziologice separate.
Aceste descoperiri oferă o posibilă explicație pentru beneficiile asociate anterior utilizării regulate a saunei, inclusiv pentru sănătatea cardiovasculară și reducerea mortalității, conform studiilor observaționale anterioare. Totuși, acest studiu nu dovedește că sauna previne bolile sau reduce riscul de infecții.
O creștere a numărului de celule imune nu echivalează automat cu un sistem imunitar mai puternic pe termen lung.
Cine trebuie să fie prudent?
În plus, deoarece protocolul a inclus atât căldură, cât și un duș rece, este dificil de separat cu precizie care dintre cele două intervenții a provocat fiecare efect.
Autorii concluziei solicită cercetări suplimentare pentru a stabili dacă repetarea acestei mobilizări produce beneficii clinice durabile.
Deși sauna este în general sigură pentru adulți sănătoși, expunerea la temperaturi ridicate poate provoca deshidratare, scăderea tensiunii arteriale, amețeli sau alte reacții adverse.
Persoanele cu probleme cardiovasculare instabile, tensiune necontrolată sau alte afecțiuni medicale serioase ar trebui să se consultă cu medicul înainte de a intra în saună. Hidratarea adecvată este esențială, iar ședința trebuie întreruptă imediat dacă apar simptome precum amețeli, slăbiciune sau stare de rău. Durata de 30 de minute folosită în cercetare este un protocol experimental și nu trebuie interpretată ca o recomandare universală pentru toți utilizatorii.