Când trebuie să iei suplimente de vitamina D în sezonul rece

Peștele gras e sursa principală!

Sezonul rece și necesitatea vitaminei D: ghid complet pentru suplimente și analize

Știri de ultimă oră

Riscul de COVID lung pentru persoanele cu boli reumatice autoimuneSpitalele pediatrice din Capitală sunt pline de copii bolnavi de virozeFemeia din Australia care își amintește fiecare zi din viață, inclusiv momentele dureroasePediatra din Brașov: „Când copilul e bolnav, cel mai important e să râdă

Pe măsură ce soarele devine mai puțin prezent pe cer și orele de lumină naturală se scurtează semnificativ, mulți dintre noi încep să-și pună întrebarea dacă au nevoie de ajutor suplimentar pentru a menține nivelurile adecvate de vitamina D. Acest nutrient joacă un rol fundamental în menținerea integrității scheletului, în facilitarea absorbției calciului și în asigurarea funcționării corecte a aparatului muscular.

Totuși, simpla constatare că organismul produce mai puțină vitamină în aceste perioade nu justifică automat recurgerea la doze mari de suplimente sau la efectuarea unor teste de laborator complexe înainte de intrarea oficială în iarnă.

Decizia finală privind necesitatea intervenției terapeutice se bazează pe o analiză complexă a mai multor variabile individuale, inclusiv vârsta, compoziția dietei, gradul de expunere la lumina solară, starea generală de sănătate și prezența unor factori de risc specifici pentru deficit.

În spațiul românesc, există un document oficial emis de Ministerul Sănătății care oferă orientări clare privind evaluarea statusului de vitamina D la populația adultă. La nivel internațional, autoritățile medicale insistă totodată pe importanța evitării supra-diagnosticării și a suplimentării excesive, în special la persoanele care nu prezintă simptome clinice evidente. Este crucial de reținut faptul că această moleculă este sintetizată în straturile superficiale ale pielii atunci când este expusă la radiațiile ultraviolete de tip B (UVB), dar poate fi introdusă și în corp prin consumul unor alimente specifice sau prin administrarea de forme farmaceutice.

În lunile toamnei și iernii, intensitatea radiațiilor UVB care ating România este considerabil mai scăzută, iar tendința de a petrece mai puțin timp în aer liber agravează situația.

Sursa principală dietetică o constituie peștele gras, gălbenușul de ou și anumite produse alimentare fortificate industrial. Cu toate acestea, este destul de dificil să se atingă dozele optime exclusiv prin alimentație, cu excepția cazului în care meniul zilnic include frecvent aceste surse nutritive.

Rolul vitaminei D nu se limitează doar la oase; ea este indispensabilă pentru absorbția eficientă a calciului și fosforului, pentru sănătatea dinților și pentru tonusul muscular.

Un deficit sever și prelungit în timp poate compromite procesul de mineralizare ososă, creând terenul favorabil pentru dezvoltarea osteomalaciei la adulți.

Deși cercetările evidențiază implicarea vitaminei D în diverse mecanisme

Deși cercetările evidențiază implicarea vitaminei D în diverse mecanisme fiziologice, nu există încă dovezi concludente care să susțină ideea că administrarea în doze ridicate previne automat apariția infecțiilor, a bolilor cardiovasculare sau a altor afecțiuni la persoanele deja sănătoase.

Necesitatea de a recurge la suplimente nu este uniformă pentru întreaga populație. Există categorii distincte de indivizi care prezintă un risc crescut de deficit și care ar putea beneficia de un plan terapeutic personalizat.

Printre aceștia se numără persoanele vârstnice, a căror piele a pierdut capacitatea de a sintetiza eficient vitamina D odată cu vârsta, combinate adesea cu o expunere solară limitată.

De asemenea, indivizii care petrec majoritatea timpului în interior, cu o expunere minimă a pielii la soare, se încadrează în această categorie de risc.

Situația se agravează pentru cei care suferă de afecțiuni care perturbă absorbția nutrienților, cum ar fi anumite patologii intestinale, sau pentru persoanele cu istoric de boli osoase și deficiențe anterioare de vitamina D, unde medicul curant poate prescrie monitorizare și tratament activ.

Persoanele aflate pe scheme terapeutice cu medicamente care alterează metabolismul vitaminei D sau cele diagnosticate cu insuficiență renală necesită o abordare specifică, adaptată condiției lor medicale. În cazul copiilor, al femeilor gravide și al pacienților cu boli cronice, protocolurile diferă de cele aplicate adulților tineri și sănătoși, impunând stabilirea dozei și a duratei terapiei în strictă conformitate cu contextul clinic.

Diferențele de opinie între ghiduri medicale sunt remarcabile. Documentul Ministerului Sănătății din România, publicat în 2019, susține suplimentarea în sezonul rece chiar și pentru adulții fără probleme de sănătate, fără a impune obligatoriu o testare prealabilă de rutină.

Pe de altă parte, ghidul recent al Endocrine Society, actualizat în 2024, adoptă o poziție mai rezervată, ne-recomandând administrarea de suplimente peste nivelul zilnic de referință pentru adulții sănătoși cu vârsta sub 75 de ani, dacă nu există indicații clinice specifice.

Astfel, decizia de a lua sau nu vitamina D suplimentară rămâne una nuanțată, depinzând de interpretarea corectă a acestor cadre normative și a particularităților fiecărui individ.