Discuția a tras o linie clară între diagnosticul pacienților cu simptome și
Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate se lovește de o barieră financiară greu de trecut: banii din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) nu ajung pentru a testa sistematic toți cetățenii sănătoși. Într-o intervenție publică, Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele instituției, a explicat de ce strategia oficială mizează pe depistarea țintită, lăsând la o parte screeningul masiv, și a cerut o finanțare stabilă pentru bolile rare și oncologie.
Știri de ultimă oră
Pericolele pe care le întâmpinăm fără somn suficient
Norvegia introduce evaluarea psihologică obligatorie pentru toate mamele
Vaccinarea HPV înainte de sarcină reduce riscul de complicații?
Ghidul complet pentru o recuperare liniștită după operația mamară!Prezentă la dezbaterea „HEALTH FORUM: Acoperirea universală în bolile rare – cum acoperim distanța dintre rezoluția OMS și practica de zi cu zi din România”, organizată de DC Media Group, reprezentanta CNAS a susținut o schimbare de macaz. În loc să testeze preventiv toată populația, sistemul vrea să descopere rapid bolile la cei care au deja simptome, factori de risc sau suspiciuni medicale. De ce e screeningul masiv o misiune imposibilă?
Mezinu-Bălan a recunoscut că, deși testarea timpurie este vitală, bugetul actual o transformă într-o țintă greu de atins. „Este un test simplu pentru diagnostic, dar nu știu dacă mai este atât de simplu pentru un sistem subfinanțat. De ceva timp, și este un obiectiv major al CNAS, ne focusăm pe depistare timpurie. Este evident că argumentele sunt în favoarea depistării timpurii pentru orice tip de boală, nu vorbim doar de bolile rare. Ideal este ca acolo unde există o suspiciune, că vorbim de boală rară, că vorbim de pacienți oncologici, că vorbim despre orice tip de boală să avem acces la testare. Este necesar!”, a declarat oficialul.
Discuția a tras o linie clară între diagnosticul pacienților cu simptome și screeningul populației sănătoase. Din perspectiva CNAS, banii din asigurările sociale trebuie direcționați cu prioritate spre cei care au nevoie de tratament. Să verifici în masă oameni sănătoși ar înseamna să risipești resurse pe rezultate negative. Unde se duc banii din Sănătate?
Trebuie să trecem de la acest management de urgență în bolile rare, la un
„Pentru screening, adică să testezi o populație sănătoasă, nu este fezabil să decontezi aceste testări dintr-un fond care reprezintă contribuția asiguraților dintr-un stat. Asta înseamnă că asiguratul contribuie să aibă acces la servicii esențiale de sănătate, ca un mecanism de protecție atunci când se confruntă cu o boală. Să ne testăm în avans ca să descoperim în proporții majore că nu suntem pasibili, atunci ar fi consum de fonduri din acești bani în mod inutil. Tocmai de aceea, mergem pentru pacienții la risc de a modifica normele actuale”, a detaliat Larisa Mezinu-Bălan.
O altă problemă majoră ridicată în cadrul dezbaterii ține de trecerea de la cârpeli bugetare la o finanțare predictibilă pentru bolile rare. România are nevoie de un mecanism stabil care să scape pacienții și spitalele de nesiguranță. Cum ieșim din criza de finanțare?
„Trebuie să trecem de la acest management de urgență în bolile rare, la un management predictibil în bolile rare. Ne lipsește o finanțare adecvată. Ca să avem o finanțare adecvată, statul român împreună cu cetățenii din România trebuie să înțeleagă un aspect care este firesc și logic: asigurarea socială de sănătate are nevoie, pe lângă solidaritate, de contributivitate. Dacă statul român alege să scutească de la plata contribuției de asigurări de sănătate anumite categorii de persoane, să înțeleagă că pentru acele categorii bugetul de stat trebuie să vină, să susțină bani FNUASS.
Altfel nu vom face decât să fim într-un deficit permanent și vom fi dependenți ca fond național de asigurări sociale de sănătate de acei bani care țin fie de rectificare bugetară, fie de ajutor de la bugetul de stat”, a punctat reprezentanta CNAS.
În ciuda acestor provocări, datele financiare arată o gură de oxigen pentru FNUASS, datorită lărgirii bazei de contribuabili. Măsurile luate în vara anului 2025 au urcat procentul asiguraților care chiar contribuie la sistem de la 35% la aproape 53%, aducând mai multă coerență în plăți.
„Aproape 53% din totalul persoanelor asigurate sunt persoane contribuabile cu măsurile incluse în vara anului 2025. Înainte stăteam și mai prost, 35% erau contribuabilii. Aceste măsuri au venit cumva să asigure predictibilitate. La finalul anului 2025 s-au realizat plățile integrale către toate tipurile de asistență medicală și plăți importante pentru concedii medicale. Pe parcursul anului 2026, tot din același motiv am reușit să realizăm plăți integrale lunare. Inclusiv pentru luna aceasta plătim integral farmacii, spitale, medici de familie, medici din ambulatoriu, și cu plata concediilor medicale am ajuns la zi”, a concluzionat oficialul.
